loader
Foto

Sociologul Călin Cotoi, despre 35 de ani de democraţie în România, la „Garantat 100%”

Despre nostalgia socialistă şi sălbaticii ani 2000, despre transformări şi sens în România, la 35 de ani de la Revoluţia Română din 1989. Despre democraţie, suspiciune şi neîncredere. Despre cum suntem noi, românii - în dialogul lui Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”, cu sociologul şi profesorul Călin Cotoi.

 

„Era, până de curând, o discuție legată de nostalgia socialistă a unei părți a poporului român. (..) Lumea e un pic îngrozită de ceea ce se întâmplă, lumea încearcă să facă un discurs critic față de ce s-a întâmplat. Anii ’90, anii 2000 au fost ani sălbatici totuși. Multă lume și-a pierdut sensul, au fost anii în care s-au făcut mari transformări, au fost mari rupturi. Multă lume a pierdut…au fost și unii care au câștigat, dar multă lume a pierdut. E firesc că există un fel de nostalgie…”, stabileşte dintru început sociologul Călin Cotoi tema dezbaterii „Garantat 100%” de duminică, 22 decembrie. De la ora 23.00, Cătălin Ştefănescu îl provoacă pe invitatul său, profesorul şi sociologul Călin Cotoi, la o discuţie despre democraţie, suspiciune şi neîncredere, despre transformări şi sens în ţara noastră, la 35 de ani de la Revoluţia Română.

(w882) Calin Coto

„Eu cred că nimeni de fapt nu se gândește: Ce tare ar fi să fie acum Ceaușescu la putere! Chiar dacă unii zic chestia asta stupidă, ci mai degrabă ar vrea să zică: Ați făcut ceva care n-a funcționat! Hai să reluăm discuția, poate. De asta eu zic că nu i-aș trata pe cei cu nostalgia ca pe niște proști care nu înțeleg și trebuie puși în banca lor, ci, mai curând, aş interpreta drept un tip de discurs care vrea să zică ceva critic și nu o face în modul cel mai fericit”, e de părere sociologul în dialogul cu Cătălin Ştefănescu.

Poate că și democrația este mai dură decât ni se pare nouă, e o chestie mai complicată decât pare... „Democrația pare un soi de ideal de civilizație, la noi. Pentru noi e și asta, pentru că am ieșit dintr-o lume oarecum îngrozitoare a anilor ’80 și noi am văzut asta ca un lung și dureros proces de civilizare. Și acum, noi, practic, considerăm că am suferit destul, că ne-am civilizat și vedem că mai sunt unii care, în loc să asculte de ce le spunem noi, au alte păreri. Și asta ni se pare nedemocratic. Nu e foarte simplu: nici să spunem că aia sunt proști și noi suntem deștepți – asta e stupid, nici să spunem că aia au dreptate și noi ne înșelăm – și asta e stupid. De aia suntem într-un fel de criză de orientare, zilele astea”, afirmă Călin Cotoi.

(w882) Garamtat 1

Despre suspiciune și neîncredere la 35 de ani de la Revoluție, invitatul lui Cătălin spune:  „Noi tindem să uităm anii ’90. Eram mai tineri și era mai bine din punctul asta de vedere. Noi am evoluat de atunci destul de mult. Iar acum ni se pare că nu am evoluat sau că se întoarce un soi de reprimare, dar  nu e așa”...

Călin Cotoi crede că lucrurile sunt un pic mai așezate decât par: „Noi în continuare nu am reușit să metabolizăm foarte bine anii 90- 2000 și să îi înțelegem, să înţelegem ce ni s-a întâmplat atunci. S-au întâmplat mai multe lucruri și s-au întâmplat în feluri diferite. Și de aici și nostalgiile socialiste, pe care eu tind să le înțeleg…”

(w882) Catalin st

S-a schimbat România în cei 35 de ani care s-au scurs de la Revoluţie până acum? „Au trecut 35 de ani… Există așa un fel de fascinație a lumii noastre față de interbelic. Interbelicul nu a fost mai lung decât ce am trăit noi din anii '90 până acum. (…) Până la urmă, suntem în NATO, suntem în UE, poate nu în momentul cel mai fericit pentru ele, dar suntem! Lumea s-a schimbat destul de mult din anii '90 până acum”.

Cum explică sociologul insatisfacția generală a românilor... „Insatisfacția vine pe mai multe canale; este imaginea faptului că am intrat într-o lume în care voiam să intrăm, Occidentul, cu majuscule, și lumea aia nu e chiar aia în care credeam noi că intrăm. (..) E o serie ne nemulțumiri inevitabile pentru poziția în care ne aflăm noi acum. Plus că vedem că… pare un soi de ghinion istoric: când am ajuns și noi unde voiam să ajungem, locul ăla pare că începe să scârțâie”.

Mai multe despre cum suntem noi, românii, la 35 de ani de la Revoluţia din 1989 – în dialogul lui Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”, cu sociologul Călin Cotoi. De la ora 23.00, la TVR 1.

(w882) Garantat 1

Despre profesorul Călin Cotoi:

Călin Cotoi a fost lector la Universitatea București, Departmentul de Sociologie, 2003-2012 şi conferențiar la Universitatea București, Departmentul de Sociologie, 2012-2015. Iar din 2015 e profesor la Universitatea București, Departmentul de Sociologie.

Profesorul Călin Cotoi are un doctorat în Filosofie/Antropologie culturală (Universitatea București) şi e licențiat în Sociologie - Universitatea București, având şi licență în Medicină – Universitatea “Iuliu Hațieganu”, Cluj Napoca. A terminat studii postdoctorale şi a avut burse de cercetare la New Europe College/ Center for Advanced Studies Sofia. A mai fost bursier la European Institutes for Advanced Study (EURIAS), Central European University – Institute for Advanced Study, Budapesta sau la Woodrow Wilson Center for International Scholars, Woodrow Wilson Institute, Washington.

 

18:55 Teleenciclopedia

* MUZEUL ORSAY (ep.4)

Între anii 1945 și 1980, Gara Orsay a trăit mai multe vieți. După Al Doilea Război Mondial a găzduit prizonieri de război și cetățeni deportați, întorși din Germania. Apoi, abatele Pierre a strâns acolo donațiile pentru cei care altfel n-ar fi supraviețuit iernii teribile din 1954. În anii ’70, i se prefigura destinul artistic. Înăuntrul navei, susținea spectacole compania teatrală Renaud-Barrault și, pentru o perioadă, a funcţionat casa de licitații Drouot-Rive Gauche. Restul incintei servea drept parcare. Abia în 1980, Gara Orsay a renăscut, grație îndrăznețului proiect de construire a unui muzeu destinat celei mai vaste colecții de tablouri și sculpturi impresioniste.

GULAG: 1938-1957 (ep. 9)

Odată cu moartea lui Iosif Visarionovici Stalin, la 5 martie 1953, se încheia un sfert de veac de dictatură. Mulți îl jeleau sincer, cei din Gulag exultau și sperau vremuri mai bune, iar oficialii așteptau directivele noii conduceri. La 27 martie 1953, temutul Lavrenti Beria, rămas ministru de interne și al securității statului, acorda o amplă amnistie, dintr-un simplu calcul economic: Gulagul trebuia „curățat” de cei „neproductivi”. Paranoic, Stalin evitase deliberat să numească un succesor, dar pe 14 septembrie 1953, Nikita Hrușciov devenea prim secretar al partidului comunist. Nu era nicidecum un bătrânel jovial, cum lăsa impresia, ci un politician abil, fără scrupule.

PRĂDĂTORI AI OCEANELOR (ep.1)

De la Atlantic până la Pacific şi de la un pol la altul vânează ființe deosebit de inteligente, uimind pe cercetători. În Chatham Strait-strâmtoare aflată în sud-estul statului Alaska -e primăvară târzie și, din adâncuri, pândesc balene cu cocoașă (Megaptera novaeangliae): coloşi care ating, la maturitate, 15 metri lungime şi au 30 de tone. Grație „alchimiei” între soare și alge, vaste colonii de crustacee, printre care și Euphausia superba, prosperă de-a lungul coastei, ademenind aproximativ 3.000 de cetacee.

Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca

Producător Oana Haşegan

AUDIENŢA GENERALA (AG)

19:45 Sport

Transmisiune directă

 
Filmul eveniment al anului, în premieră absolută pe micile ecrane la TVR 1!

Televiziunea Română oferă telespectatorilor un cadou cinematografic unic în luna decembrie: "Anul nou care n-a fost", un film regizat, scris și ...

Ediţie specială „Copiii spun”, de Crăciun, la TVR 1

Pe 26 decembrie, ne bucurăm alături de copii de tot ce înseamnă Crăciunul. Cu poezii, turtă dulce, dar şi cu momente memorabile ale acestui sezon ...

Sărbătoarea începe cu „Poveste de Crăciun”, un spectacol al Operei Comice pentru Copii

Colinde, balet, poezie, decoruri grandioase şi, mai ales, artişti îndrăgiţi ai scenei româneşti sunt ingredientele poveştii pe care cei mici, dar ...

 

#tvr1