EDGAR DEGAS – FEMEI PE TERASA UNEI CAFENELE, SEARA
Reîntors din America la Paris, în anul 1873, Edgar Degas se dedica înfățișării realității cotidiene, potrivit programului estetic al impresioniștilor. Frecventa împreună cu Édouard Manet, Cafeneaua Guerbois, în Montmartre, unde li se alăturau Renoir, Monet, și alți amici. În căutarea modernului, respingea constrângerile și experimenta noi tehnici în atelierul propriu, dar și în stradă, ridicând subiectele triviale pe culmile artei.
ANTOINE DE SAINT-EXUPÉRY
La 26 de ani, Antoine de Saint Exupéry părea că găsise, în sfârșit, locul de muncă potrivit, la compania de curierat aerian Latécoère. Acolo i-a cunoscut pe Henri Guillaumet și Jean Mermoz, care îi vor deveni prieteni și personaje ale viitoarelor cărți. După falimentul companiei, Antoine s-a angajat ca reporter la cotidianul Paris-Soir. Aici i-a venit ideea să doboare recordul de rezistenţă şi viteză pe distanţa Paris-Saigon și să vândă palpitantul subiect unei reviste. Astfel, la 29 decembrie 1935, decola din Paris împreună cu mecanicul său, André Prévot. Dar, pentru a spori cantitatea de combustibil, a ales să renunţe la echipamentul radio.
CONSTRUCTORII DE CASTELE
În secolul al XII-lea, velșii împânziseră regatul Deheubarth. După un secol de hărțuieli, normanzii cedau. Llywelyn ap Gruffydd reușise să forțeze recunoașterea sa ca Prinț al Țării Galilor și din Castell y Bere, velșul controla o bună parte din Țara Galilor, până dincolo de Snowdonia. Tânărul său adversar era Gilbert de Clare (Cel Roșu), arhitectul inexpugnabilului castel Caerphilly (început în aprilie 1268). Pe de altă parte, regele Edward I al Angliei construia, pe coastele nordice ale Țării Galilor, o rețea de opt castele fortificate (denumite generic The Iron Ring - Inelul de Fier.)
REZERVAȚIA NATURALĂ RACOȘ
În nord-estul județului Brașov (unde Munții Harghitei și Baraoltului întâlnesc Munții Perșani) se află Rezervația Naturală de la Racoș. Impunătoarele coloane din bazalt, cu secțiuni pentagonale sau hexagonale, înalte de 10-15 metri și laturi de 40–60 de centimetri, par o „orgă de piatră”, în așteptarea unui uriaș muzician care să îi trezească armoniile secrete.
ŞERPII
Puțini știu că șerpii masculi au două organe reproducătoare (pe care le folosesc alternativ în cursul împerecherii), ori că femelele pot stoca materialul seminal și fertiliza ovulele mult timp după acuplarea propriu-zisă. Dintre cele 3400 de specii de șerpi, aproximativ 600 sunt veninoase. Iată câțiva „premianți”: cel mai rapid (16-20 kilometri pe oră) – mamba negru; cel mai lung (5,85 m) – cobra regală; „cei mai veninoși”: taipanul continental din Australia, şarpele marin și kraitul taiwanez. Veninul unei singure mușcături a temutului taipan e de ajuns să ucidă 100 de oameni.
***
Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca
Producător: Oana Haşegan
