Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Traian Vuia - la "Români care au schimbat lumea"
Miercuri, 17 Octombrie 2018
Urmăriţi vineri, 19 octombrie, de la ora 23.15 (şi în reluare în 20 octombrie de la ora 12.00), la TVR 1, episodul despre Traian Vuia - românul care a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul

Zborul – acest vis ancestral care s-a împletit cu istoria cunoscută a omenirii, a intrat în epoca aviaţiei moderne datorită românului Traian Vuia care le-a demonstrat oamenilor că se pot deplasa prin aer cu un aparat mai greu decât acesta. Visul oamenilor de a zbura peste zări asemeni păsărilor avea sa fie transformat în realitate în 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson din Franţa.Practic, românul Traian Vuia a dat startul planurilor  de dezvoltare a aviaţiei - ştiinţa care a permis oamenilor să călătorească astăzi  cu avionul de la un capăt la altul al pământului.

Aşa cum declară în film conf.dr. ing Octavian Thor Pleter, Decanul Facultății de Inginerie Aerospaţială, “Vuia 1 este primul avion care se desprinde de la sol cu roţile proprii, fără să lase nimic pe sol, nicio catapultă, cu mijloace proprii de bord şi, de asemenea, putem spune că acel tren folosit la aterizare cu acel amortizor hidraulic inventat de Vuia care absorbea şocul de impact la aterizare este o chestiune care a însemnat extrem de mult pentru istoria aviaţiei. Şi astăzi, toate aeronavele folosesc această soluţie. Vuia a creat aparatele lui de zbor complet original, el a gândit totul: începând de la motor, de la trenul de aterizare, de la controlul aeronavei, de la curbura aripii care să creeze portanţa - totul este creaţia lui. O altă lecţie foarte importantă este perseverenţa lui, este ambiţia lui, este persistenţa cu care el şi-a urmat ideile”.

Aşa cum declară Octavian Thor Pleter, Traian Vuia definitivează proiectul său în perioada 1900-1902, iar în 1903 îl prezintă la Academia de Ştiinţe de la Paris. Memoriul era intitulat “Avionul automobil” – şi descria acest aparat mai greu decât aerul. Rezoluţia Academiei pe acest memoriu a fost una de respingere chiar insultătoare. În esenţă, se spunea că “ideea de zbor cu un aparat mai greu decat aerul este o idee himerică şi că doar un om bolnav mintal ar putea să gândească, să conceapă aşa ceva. Doar că Traian Vuia nu s-a lăsat, dimpotrivă. El a perseverat, a continuat să adune bani pentru proiectul lui, a construit avionul dupa ideile lui şi chiar a avut curajul să zboare cu el.”

Zborul lui Vuia din 1906 a avut un impact foarte puternic în lume şi a stârnit multe controverse în istoria aeronauticii mondiale. Americanii afirmau că primul zbor a fost al fraţilor Wright, europenii i-au atribuit  primul zbor brazilianului Santos Dumont. Presa vremii a consemnat însă că ridicarea de la sol a unui aparat mai greu decat aerul a fost reuşita românului Train Vuia, cel care a schimbat, astfel, lumea. Reuşita acestui zbor a fost contestată  deoarece inspectorii de la Aeroclubul Franţei nu au fost prezenţi la momentul decolării  avionului Vuia 1 de pe campul de la Montesson.

Interesant este ca fraţii Wright şi-au depus o cerere de patent foarte devreme pentru maşina lor zburătoare, după care au deschis un proces la Paris, acuzând pionierii care activau în Franţa, inclusiv pe Santos Dumont, pe Pelterrie şi pe Vuia că le-au furat ideile şi că, de fapt, patentul american a fost încălcat, că drepturile lor au fost încalcate. Doar că acest proces faimos în acea vreme a fost câştigat de europeni pe baza memoriului depus de Vuia în 1903 la  Academia de Ştiinţe din Paris. Cu acel memoriu s-a dovedit tribunalului că, de fapt, ideile unei maşini mai grele decât aerul nu era o proprietate exclusivă americană a fraţilor Wright ci a fost a lui Vuia în primul rând.

Dincolo de activitatea tehnică - Traian Vuia, care vorbea 6 limbi, a avut un rol extraordinar de important în actul realizării Unirii, şi apoi a consimţirii actului de Unire în plan internaţional prin agrearea de către statele puternice ale lumii.

În timpul Primului Război Mondial, Traian Vuia a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român şi a fost preşedintele Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania, înfiinţat la Paris. Astfel, numeroase personalităţi ale intelectualităţii româneşti, în frunte cu Traian Vuia, aflate în emigraţie la Paris, au hotărât întemeierea, la 17/30 aprilie 1918, a Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania. Acest comitet, al cărui preşedinte a fost la început Traian Vuia, şi ulterior doctoral  Ioan Cantacuzino, a desfăşurat o intensă activitate pentru unirea teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria cu România. La 27 mai 1946, Traian Vuia  a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Despre Centenarul Marii Uniri în programele TVR:

Televiziunea Română marchează Centenarul Marii Uniri de la 1918 printr-o serie de proiecte editoriale, difuzate pe TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internațional, TVR Iași, TVR Craiova, TVR Cluj și TVR Timișoara. În spiritul misiunii sale publice, TVR a conceput, realizat și difuzat, începând din 2017, programe, emisiuni și evenimente legate de marea sărbătoare a românilor.

Printre documentarele dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri se numără seria de portrete „Români care au schimbat lumea”, docudrama „În spatele frontului”, „Memorialul durerii” – Oameni care au făcut România Mare, O generație care ne-a dat o țară, Cei care au lucrat la edificiul Unirii - și filmele din seriile de documentare despre  „Unirile românilor” și „București, capitala rezistenței românești”.

Pe lângă producțiile proprii, televiziunea publică difuzează o serie de filme documentare achiziționate de la producători din străinătate și lungmetraje istorice.

Televiziunea Română a realizat, sub semnul Centenarului, ediția aniversară a Festivalului Concurs Internațional Cerbul de Aur și al patrulea sezon al emisiunii-concurs “Câștigă România”.

O altă componentă a pachetului editorial dedicat de televiziunea publică Centenarului Marii Uniri constă din cele două campanii ample - „#eusuntRomânia” și „Generația Unirii”. Aceste producții grupează reportaje și fillere despre generația care a realizat actul istoric dar și despre tineri din ziua de astăzi, care își manifestă patriotismul construind pentru România.

Proiectele speciale realizate de studiourile teritoriale: TVR Iași – „România 100. Iașul în arcul timpului”; TVR Timișoara – „România Centenară”; TVR Craiova – campania „100 România” și  transmisiunile în direct ale unor evenimente speciale precum festivitățile dedicate Zilei Naționale, Ziua Eroilor sau Vrancea Eroica-Mărășești, completează tabloul producțiilor prin care televiziunea publică celebrează Centenarul Marii Uniri.

Proiectele au fost realizate cu resurse proprii dar și alături de parteneri precum Ministerul Culturii și Identității Naționale sau Primăria Municipiului București.