loader

La „Vreau să fiu sănătos” aflăm ce spun grupele de sânge despre noi

Sâmbătă, 25 aprilie, de la ora 14:30, am aflat despre sinuzită şi anemie, am descoperit ce spun despre noi grupele de sânge şi multe sfaturi pentru o viaţă echilibrată.

 

Sonia Argint Ionescu
Vreau să fiu sănătos!

Ediția este disponibilă  online pe TVR+.

Iată câteva din subiectele pe care le veţi regăsi pe parcursul acestei ediţii a emisiunii „Vreau să fiu sănătos”:

Sinuzita

Sinuzita este o inflamanţie acută sau cronică a mucoasei care căptuţeşte interiorul foselor nazale şi sinusurile. Inflamarea mucoasei nazale face ca drenajul fluidului din sinus spre nas şi gât să fie blocat. Cunoaştem „fenomenul”, pentru că ne confruntăm cu el în timpul răcelilor. Dar în cazul sinuzitei simptomele durează mai mult şi se agravează în timp. De aceea, sinuzita trebuie tratată cu seriozitate şi medicul specialist este în măsură să stabilească diagnosticul şi tratamentul cel mai potrivit.

Cum tratăm anemiile

Anemia se recunoaşte în scăderea valorilor eritrocitelor circulante, a hemoglobinei şi/sau a hematocritului sub nivel normal corespunzător vârstei şi sexului. În literatura de specialitate, anemia poate survine ca urmare a pierderii de sânge, poate fi o consecinţă a producţiei ineficiente a globulelor roşii sau a distrugerii crescute a acestora. Tratamentul anemiilor depinde de cauza care le-a provocat, prin urmare solicitaţi sfatul medicului în această privinţă.

Sonia Argint

Ce spun grupele de sânge despre noi

Multă vreme, grupa de sânge a fost relevantă doar din perspectiva medicinei transfuzionale. În ultimele decenii, cercetările au avansat şi în acest domeniu şi s-a descoperit faptul că există o legătură între anumite grupe şi prevalenţa unor maladii. De asemenea, unele studii afirmă că grupele influenţează personalitatea indivizilor. Există şi o teorie a dietei corecte în funcţie de grupa sanguină. Fiecare grupă de sânge, susţin iniţiatorii şi adepţii acestei teorii, conţine informaţii genetice ce leagă dieta de modul de viaţă al strămoşilor.

Sâmbătă, 25 aprilie, de la ora 14:30, aflăm informaţii importante despre aluniţe, noutăţi pentru femeile însărcinate, ascultăm poveşti de viaţă, descoperim sfaturi legate de nutriţie şi căi de evitare a îmbolnăvirii. Emisiunea-magazin este prezentată de Sonia Argint Ionescu şi realizată de Beatrice Cioba.

 

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1