Cea mai importantă unitate de pe teritoriul românesc, aflată sub comanda NATO, se găsește în inima României, în apropiere de Brașov. Baza militară de la Cincu este de ceva vreme o mare familie multietnică pe care Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au dorit să o cunoască.

Oaspeții, întâmpinați de generalul de brigadă Ioan-Marian Cristurean, comandantul Centrului Național de Instruire Întrunită “Getica”, alături de ofițerii superiori francezi, belgieni și luxemburghezi, au apreciat efortul aliaților de a consolida flancul estic al organizației.

„Suntem foarte onoraţi de vizita Maiestăţii Sale Margareta şi suntem extrem de mândri de contribuţia Franţei, Belgiei şi Luxemburgului la apărarea României în cadrul acestei misiuni rotative sub comandă franceză”, a declarat colonelul Benoit Chrissement, comandantul Grupului de Luptă Avansat Consolidat al NATO din România, una dintre cele opt structuri care compun NATO Enhanced Forward Presence la frontiera estică.

Custodele Coroanei române și Principele Radu au vizitat chiar anul acesta Regatul Belgiei și Marele Ducat al Luxemburgului și în fiecare dintre state au întâlnit personalul structurilor de apărare, ale învățământului militar sau ale alianței multinaționale.

„Nu am crezut că vom avea un război în timpul generaţiei noastre, în regiunea noastră. Deci suntem foarte trişti să vedem că trebuie să facem faţă, în ultimii doi ani, unor crime continue, unei asemenea tragedii. Dar, totodată, sunt bucuros că am reuşit să văd, în timpul vieţii mele, Franţa, Belgia, Portugalia, Luxemburg, SUA şi Marea Britanie împreună cu Armata Română pe teritoriul ţării noastre. Aceasta înseamnă că, oarecum, misiunea noastră a fost îndeplinită”, a spus Principele Radu referindu-se la turneele diplomatice începute de Regele Mihai și continuate de Familia Regală în prezent.

Militarii s-au întrecut în prezentarea tehnicii, a vehiculelor de luptă pe care se antrenează la Cincu, într-o atmosferă mai degrabă cordială decât protocolară. Forța militară de elită a stârnit admirația și respectul oaspeților, inclusiv al jurnaliștilor, emoționați că furtuna iminentă ar putea întrerupe demonstrațiile.

Dincolo de păienjenişul viclean al timpului, se ascund uneori personaje cu poveşti şi experienţe de viaţă de-a dreptul captivante. Tăcute şi resemnate, unele rămân pentru totdeauna neştiute. Altele, printr-o bunăvoinţă a destinului, se lasă descoperite după zeci de ani. Inginerul român Constantin Orghidan este numai una dintre personalităţile total necunoscute de generaţia de astăzi, dar care a contribuit enorm la propăşirea ţării sale. După 150 de ani de la naştere şi 80 de ani de la trecerea la cele veşnice, ca o reparaţie istorică necesară, numele lui este scos din uitare și onorat de Biblioteca Academiei Române.

Deși a urmat calea științelor reale, începând la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, Orghidan a fost preocupat și de istorie și arheologie ceea ce l-a determinat să ajungă cel mai mare colecționar numismat al României. A avut o cultură vastă și a prețuit educația, fiind el însuși susținător al acesteia. A acordat din banii săi burse de studiu, a sprijinit tot felul de cauze sociale, culturale, patriotice în fapt.

A lansat public Apelul pentru Împrumutul Reîntregirii pe care l-a citit la radio în ziua de 23 august 1941: ”Peste jertfa de sânge a soldaţilor noştri, cari întind până la marginile lor naturale graniţele poporului românesc, ţara are nevoie de contribuţia noastră materială. O grandioasă operă de reconstrucţie ne aşteaptă. Străinii au semănat ruină peste pământul nostru românesc: sate risipite, oraşe arse, mii de oameni fără adăpost. Marile foloase obşteşti pe cari le vor aduce subscrierile la împrumutul înzestrării înseamnă încă o dată un beneficiu efectiv. Drumuri, spitale, biserici, armament, toate acestea se vor înălţa spre folosul nostru al tuturor, prin subscripţia noastră de astăzi.”

Lucru rar și în vremea sa, iar astăzi aproape de neînțeles este donația către Biblioteca Academiei Române - aproximativ 10.000 de piese valoroase adunate de-a lungul vieții, lăsate instituției în 1944, anul trecerii sale la cele veșnice. Cea mai spectaculoasă piesă din colecția sa este Marea Camee a României, datând probabil din secolul al IV-lea, a treia ca mărime din lume, aflată și ea tot în colecția donată Bibliotecii Academiei Române.

Decorat atât de Regele Carol I, cât și de Regele Ferdinand, Constantin Orghidan a avut o viată aidoma unui scenariu de film. În minidocumentarul pe care i-l dedică ”Ora Regelui”, aflați surprinzătoarea poveste a destinului său care i-a fascinat pe toți cei care l-au descoperit, fie și întâmplător, pe marele om al cărui spirit parcă mai are ceva de transmis urmașilor.

Deschise publicului încă din timpul vieții Regelui Carol I, grădinile Domeniului Regal Peleș continuă să atragă milioane de turiști români și străini. După ce ani la rând a fost lăsat în paragină, parcul și-a recâștigat frumuseţea de odinioară, grație muncii sudenților horticultori și a peisagiștilor. De 11 ani, o echipă de 50 de studenți de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București participă, primăvara și toamna, la analizarea și la îngrijirea vegetației de pe Domeniul Regal Peleș. Îndrumați îndeaproape de profesorii lor, studenții aplică asupra patrimoniului vegetal cunoștințele dobândite, întinerind speciile aduse de pe alte continente, cu mai mult de un veac în urmă.

În mijlocul pădurii de pe Domeniului Regal de la Sinaia, va fi recostruită și căsuța din copac, cuibul din copilărie al Principesei Maria. Ansamblul original, din anul 1894, cuprindea un turn de lemn și o pasarelă ce ducea spre o casă cu cerdac, încîntătoare, cu trei încăperi - salon, dormitor și bucătărie - suspendată năstrușnic în frunzișul copacilor.

Studenții Universității Tehnice de Construcții din București se vor ocupa de acest proiect. Și ei merg frecvent pe Domeniul Regal pentru a experimenta, pentru a face măsurători și a întocmi planuri, încântați să participe la amplul proces de conservare a istoriei.

Cele două universități, împreună cu Universitatea de Arhitectură și cu Universitatea de Muzică au încheiat un protocol de colaborare cu Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș. Majestatea Sa Margareta a aflat despre dorința tinerilor ingineri chiar de la ei, în timpul vizitei pe care a făcut-o la instituția de învățământ ce a dat țării specialiști pentru construirea de drumuri, căi ferate, poduri și baraje, contribuind la dezvoltarea urbanistică și industrială a României. Și în prezent, urmașa Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele educă tineri ambițioși, cu rezultate internaționale răsunătoare.

Program de difuzare ORA REGELUI:

TVR 1 - sâmbătă, 20 iulie 2024, ora 14.30;

TVR Internațional - sâmbătă, 20 iulie 2024, ora 16.00;

***

Prezentator: Bogdan Șerban-Iancu

Editor de imagine: Nicolaie Cernat / Producător: Lidia Voicu

Realizatori: Adelina Dumitrescu, Diana Ilica

credit foto: romaniaregala.ro