Duminică, 24 ianuarie, TVR 1 şi TVR+ a difuzat trei documentare realizate de TVR Iaşi: România s-a născut la Iaşi, Zbuciumatul destin al lui Cuza Vodă , precum şi Elena Cuza – doamna României
Edițiile sunt disponibile online pe TVR+
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire - Marea Unire fiind cea de la 1918 - a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unirea statelor Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate. Trei documentare dedicate Micii Uniri, realizate de TVR Iaşi, vor putea fi urmărite duminică, 24 ianuarie la TVR 1 şi TVR+, de-a lungul întregii zile.
Astfel, de la ora 10.40, realizatoarea Gabriela Baiardi ne propune primul film documentar - România s-a născut la Iaşi... care îşi propune să explice de ce Iaşul este oraşul unirii românilor în momente istorice importante, dezvoltând mişcarea separatistă de la 1859. Trei momente cheie din istoria noastră sunt legate de oraşul Iaşi: 1600, 1859 şi 1916 – 1918. Numit cândva Florenţa României, Iaşul a fost capitală de ţară aproape 300 de ani. De la Iaşi a plecat ideea Unirii de la 1859, chiar dacă politicienii ieşeni ştiau că printre consecinţe se numără şi cedarea statutului de capitală. Au fost şi intelectuali care s-au opus unirii principatelor. Apoi Iaşul avea sa redevină „capitală a rezistenţei până la capăt” în perioada 1916-1918. România s-a refugiat la Iaşi în timpul Primului Război Mondial şi a supravieţuit prin acest oraş. Sunt multe evenimente istorice legate de numele oraşului Iaşi. Cele mai importante sunt scoase în evidenţă de istoricii Ion Agrigoroaei, Gheorghe Iacob şi Adrian Cioflâncă.
Apoi, de la 18.35, TVR 1 şi TVR+ difuzează documentarul Zbuciumatul destin al lui Cuza Vodă, realizat tot de Gabriela Baiardi şi preluat de asemenea de la TVR Iaşi. De aproape 70 de ani, Ruginoasa doreşte să-l aducă pe Cuza Vodă la locul iniţial al înmormântării în „gropniţa domnească”. Filmul prezintă atât argumente care susţin acest demers, cât şi motivaţia celor care se opun.
Domnitorul Principatelor Unite pare să nu-şi fi găsit liniştea după moarte. A fost înhumat la Ruginoasa, în mai 1873, într-un cavou din curtea Bisericii Domneşti. În 1907 a fost mutat într-o criptă din biserică. În 1944, când Ruginoasa era în prima linie frontului, osemintele domnitorului au fost mutate la Curtea de Argeş, iar un an mai tîrziu, cu toată oponenţa locuitorilor din Ruginoasa, racla a fost dusă la Iaşi, în schimbul unei promisiuni care nu a fost onorată nici pînă astăzi. De aproape 70 de ani Ruginoasa vrea să-l aducă pe Cuza Vodă la locul iniţial al înmormântării. Ideea a fost lansată din nou în spaţiul public. Unii leagă destinul zbuciumat al domnitorului de faptul că Palatul Domnesc de la Ruginoasa era blestemat. Se presupune că şi secularizarea averilor mănăstireşti l-ar fi costat pe domnitor. Vasile Lupu îi blestema, în 1641, pe cei care s-ar încumeta să strice şi să sfărâme dania, miluirea şi întocmirea sa către mănăstirea pe care a ctitorit-o.
Iar de la 19.10, aflăm mai multe despre cine a fost Doamna Ţării, Elena Cuza, dintr-un alt documentar produs de TVR Iaşi - Elena Cuza - doamna României. Vlăstar al familiei moldoveneşti Rosetti, Elena şi-a asumat cu destoinicie şi spirit de sacrificiu rolul de Doamnă a ţării. L-a sprijinit mereu pe Alexandru Ioan Cuza în domnia sa dificilă.
Conacul de la Soleşti, al familiei Rosetti, este locul unde Elena Cuza a copilărit. Mormântul se află în curtea bisericii. Monumentul este însă într-o stare de degradare extremă. Istorici, muzeologi şi pasionaţi de personalitatea Elenei Cuza se întâlnesc anual aici.
