Un loc de o frumuseţe aparte. Oamenii speră că, într-o bună zi, mulţi brăileni se vor întoarce din străinătate şi vor trăi decent aici. Cum arată oraşul Brăila azi, măreţia, dar şi decăderea unui oraş am văzut duminică, 12 iunie, ora 18.00, la TVR 1.

După căderea regimului comunist, municipiul Brăila a traversat tranziţia sălbatică a anilor ’90, a rezistat aproape în agonie anilor 2000. Şi se încăpăţânează să trăiască în aceste vremuri încă tulburi.

Mama-Dunăre i-a dat tot ce avea mai bun dintotdeauna, iar Brăila a fost un oraş înfloritor. Însă, măreţia oraşului de la Dunăre a avut de suferit în ultimii 30 de ani, economia zonei fiind, în mare parte, distrusă. Duminică, 12 iunie, de la ora 18.00, la „Dosar România”, Gabriel Geamănu ne spune povestea unui oraş care a cunoscut gloria, dar şi agonia: Brăila.

Dacă astăzi Brăila se află în topul oraşelor cu cea mai îmbătrânită populaţie, în anii ’70-’80, lucrurile stăteau invers. „Erau vremuri frumoase pentru brăileni, iar economia duduia. Oamenii trăiau după regulile regimului comunist şi se adaptaseră vremurilor. După 1990, din punct de vedere economic, Brăila se număra printre oraşele care au avut cel mai mult de suferit, în tranziţia aproape interminabilă de la economia comunistă la cea capitalistă. Încep să dispară întreprinderile, iar viaţa brăilenilor se înrăutăţeşte. Sunt vremuri dramatice, oraşul sărăceşte repede...”, expune situaţia Gabriel Geamănu, realizatorul reportajului „Săraca Brăilă bogată”.

Marea întreprindere de excavatoare „Progresul” este cel mai bun exemplu al decăderii industriei brăilene.

Marin Mitache lucrează încă din anul 1974 la Întreprinderea de excavatoare Promex, fostă „Progresul”. Aici munceau, în trei schimburi, în jur de 14.000 de oameni. „Odată cu căderea pieţei CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), formată din foste ţări socialiste, a început declinul accentuat al Întreprinderii Progresul, unul dintre cele mai importante obiective economice ale României comuniste”, spune Marin Mitache, lider sindical pentru ultimii 150 de angajaţi ai întreprinderii.

Unul dintre coloşii industriali ai României era Combinatul de Celuloză şi Hârtie de la Chişcani, aflat la numai câţiva kilometri de municipiul Brăila. Regimul comunist a investit aici peste un miliard şi jumătate de dolari, o sumă exorbitantă şi astăzi.

„Patrimoniul fostului Combinat de Celuloză şi Hârtie Brăila a început să se degradeze constant, după ce intrat în faliment. A fost un mare şoc pentru brăileni. Aici erau utilaje performante, dar şi mărfuri în depozite. La Bucureşti a fost decisă privatizarea, care a fost puternic contestată, la acea vreme”, punctează Gabriel Geamănu.

„Privatizarea Combinatului de Celuloză şi Hârtie a fost hotărâtă de mai-marii ţării, noi nu aveam habar de nimic, a fost o privatizare cu dedicaţie. Politicienii sunt cei care, de fapt, au decis dezastrul. Astăzi, totul este o ruină”, declară Aurel Dumitraş, fost angajat al combinatului.

Şi halele fostului Laminor din Brăila sunt, astăzi, în paragină. „Utilajele au dispărut, unele au fost tăiate de numeroşii aşa-numiţi investitori care s-au perindat. A fost tăiat şi vândut mult fier vechi. Mii de oameni au lucrat aici, iar după închiderea Laminorului Brăila, a fost pierdută o forţă de muncă performantă, formată în zeci de ani. Lucru, de altfel, valabil în mai toată România”, subliniază Gabriel Geamănu.

Spre deosebire de celelate din România, Şantierul Naval din Brăila funcţionează şi se dovedeşte profitabil. Multe componente produse aici vor fi montate la podul din localitate. „Cea mai mare investiţie din ultimii 33 de ani din România este acest pod, al cărui cost este estimat la peste jumătate de miliard de euro. Construit de japonezi şi italieni, podul va face legătura între Brăila şi Tulcea şi va avea o lungime de aproape doi kilometri. Este o construcţie impresionantă, a treia din Europa, ca marime” – Gabriel Geamănu.

În ultimii 30 de ani, nu s-a construit aproape nimic în Brăila, dar în prezent, sunt semne că lucrurile par să se mişte. „Au început asfaltările, se reface din temelii infrastructura oraşului, iar primăria atrage fonduri europene. Ca mai peste tot în ţară, sunt probleme cu aprobarea bugetelor, scandaluri în şedinţele de Consiliu Local. Cei mai mari angajatori din oraş sunt în sănătate şi învăţamânt, dar au fost atraşi şi investitori străini” (G.G.).

Arhitectura oraşului Brăila este un amestec impresionant de stiluri, iar centrul istoric este renumit pentru frumuseţea caselor de patrimoniu. „Multe dintre acestea au fost cumpărate de membri ai unor clanuri interlope din oraş şi lăsate în paragină în mod intenţionat. Alte clădiri de patrimoniu au fost preluate de primărie şi multe au fost reabilitate. Primăria Brăila are în plan atragerea de fonduri europene, bani cu care va fi refăcută infrastructura rutieră a oraşului, vor fi reabilitate clădiri, gradiniţe, şcoli, locuri de joacă, dar şi renumita faleză de la Dunăre”, adaugă jurnalistul.

Este numai o parte a poveştii, cu bune şi cu rele, a oraşului Brăila, un loc de o frumuseţe aparte. Oamenii speră că într-o bună zi, mulţi brăileni se vor întoarce din străinătate şi vor trăi decent în oraşul lor. Despre „Săraca Brăilă bogată”, duminică, 12 iunie, de la ora 18.00, la „Dosar România”, pe TVR 1.

Un reportaj de Gabriel Geamănu

Producător: Răzvan Butaru