(VIA TRANSILVANICA-A JOURNEY THROUGH WILD ROMANIA, Germania, 2024) Premieră

Realizatori: Alina Teodorescu, Dimitrie Iordănescu

* Documentar. România, o ţară cu o istorie bogată şi cu zone de natură sălbatică, invită privitorul să-i descopere secretele de-a lungul traseului turistic Via Transilvanica, cu o lungime de 1.400 km.

“Drumul care uneşte” traversează ţara din anul 2022 şi “este în primul rând un proiect social, prin care comunităţi întregi care se aflau pe cale de dispariţie, primesc un nou sens şi o posibilitate de dezvoltare economică printr-un tip de turism făcut în tihnă, în care actorul principal, drumeţul, nu are nevoie de lux, se mulţumeşte cu lucruri de bază şi ştie să aprecieze valoarea produselor locale, are respect pentru programul de lucru al oamenilor din comunităţi, este curios şi binevoitor”-după cum spun înşişi iniţiatorii proiectului.

Partea I

Bucovina, Ţinutul de sus şi Terra Siculorum

Via Transilvanica porneşte din nordul ţării, din Bucovina, punte de legătură între Transilvania şi Moldova, de la Mănăstirea Putna.

Apoi, continuă spre Lunca Ilvei, din judeţul Bistriţa‑Năsăud, la poalele munților Rodnei. Aici începe regiunea Ţinutul de Sus, cu o lungime de 277 km. Via Transilvanica trece aici prin munţi şi ne arată că asprimea locului a învăţat oamenii să se adapteze în faţa naturii şi a vremurilor.

Apoi continuă prin Terra Siculorum, denumirea în latină a Ţinutului Secuiesc, o regiune a României care contribuie semnificativ la întregirea etajelor etnice, culturale şi istorice ale drumului Via Transilvanica. Traseul prin Ţinutul Secuiesc începe de la Câmpu Cetăţii, parcurge depresiunea Sovata‑Praid, de unde continuă pe dealurile Transilvaniei, ajungând în diferite sate secuieşti, locuite de oameni hotărâţi şi gospodari, care încă mai păstrează tradiţii şi obiceiuri din vechime.

Redactor Laura Bălan

ARMATA ROMANTICILOR. EPOCA EMANCIPĂRII (1855-1871)

(ep. 17) premieră

În vara anului 1870, relațiile dintre Franța și Prusia se deteriorează. Politica de unificare a statelor germane dusă de Otto von Bismarck amenință supremația Franței. În consecință, Napoleon al III-lea ordonă mobilizarea și, la 19 iulie, declară război Prusiei. La 2 septembrie, împăratul cade prizonier în Sedan. Léon Gambetta proclamă a treia Republică Franceză și un guvern de apărare națională, două zile mai târziu. Imediat, Victor Hugo revine din exil la Paris, unde se va pune la dispoziția Republicii. Dar capitala e cucerită de două ori. Întâi, la 28 ianuarie 1871, de Prusia-care câștigă războiul, anexând Alsacia și Lorena. Apoi, la 18 martie același an, de Comuna din Paris a radicalilor socialiști. După 72 de zile sângeroase de insurecție, armata îndepărtează Comuna. La finele lui 1871, Anul teribil, cum îl numește Hugo, Parisul zace în ruine.

MASACRUL DE LA KATÎN (ep.2)

În aprilie 1929, Iosif Stalin decidea colectivizarea agriculturii sovietice -operațiune titanică ce a determinat execuțiile a 30.000 de țărani, deportarea altor sute de mii în gulaguri și moartea prin înfometare a patru milioane de ucraineni. Politica agresivă a tătucului a fost „impulsionată” în 1934, când GPU (Poliția Politică de Stat) a fost „integrată” în NKVD (Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne). Doi mai târziu, în 1936, Iosif Stalin îl desemna șef al poliției secrete pe apropiatul său Nikolai Ejov (zis piticul sângeros), responsabil de Marea Epurare. El a executat majoritatea generalilor Armatei Roșii și două treimi dintre membrii Comitetului Central al Partidului.

HENRY FORD. INVENTATORUL SECOLULUI AMERICAN (ep.3)

Pentru zeci de mii de imigranţi sosiţi în Statele Unite în primul sfert al secolului trecut, orizontul se opreşte la porţile uzinelor Ford. În 1914, două treimi dintre muncitorii din Highland Park sunt ucraineni, lituanieni, polonezi, români, greci. Deseori, singurele cuvinte în limba engleză recunoscute de venetici sunt ale maiştrilor care ordonă: mai repede, mai repede ! Munca pe linia de asamblare creşte semnificativ productivitatea, dar epuizează oamenii, care încep să plece pe capete. În 1913, sunt angajaţi 53.000 muncitori pentru 14.000 de locuri de muncă. Un an mai târziu, Ford schimbă regulile jocului. Astfel, la 5 ianuarie 1914, face un anunţ extraordinar: ziua de muncă va fi plătită cu 5 dolari !-dublul salariului mediu de atunci. Dimineaţa următoare, o mare de oameni se înghesuie la porţile complexului Highland Park.

ECOSISTEME: CHINA (ep.4)

În prezent, aligatorii chinezi supraviețuiesc în câteva rezervații din provincia Anhui, de-a lungul fluviului Yangtze. O bună parte din timp o petrec în adăposturi subterane, unde hibernează din toamnă până în primăvară. În ultimele decenii, agricultura intensivă le-a diminuat drastic habitatul, determinând escaladarea conflictului cu fermierii locali. Nu este de mirare că în sălbăticie au rămas maximum 300 de exemplare.

Producător Oana Haşegan