Pe 8 ianuarie, urmărim un documentar de actualitate despre fenomenul social al românilor din diaspora care se întorc definitiv în România. Filmul ce poartă semnătura realizatoarei Maria Cristina Ţilică se difuzează de la ora 21.00 la TVR 1 şi TVRi.
Nicăieri nu-i mai bine ca acasă. O confirmă statisticile care spun că, în ultimii ani, tot mai mulți români care au plecat să lucreze în străinătate se întorc în țară. Motivele variază: de la dorul de cei dragi până la dorința de a începe o nouă etapă a vieții. Au părăsit țara natală în urmă cu mulți ani, pentru că au găsit șansa unui trai mai bun departe de casă și au ales să dobândească noi competențe în profesia lor, în domeniul lor de cercetare sau de studiu în alte țări. Apoi, au oscilat între două lumi, între străinătate și România, întrebându-se mereu unde le este locul, până când au hotărât să se întoarcă definitiv în România. Povestea câtorva dintre ei o aflăm la TVR 1 miercuri seară, pe 8 ianuarie, de la ora 21.00, din documentarul „Întoarcerea acasă”, semnat de realizatoarea şi producătoarea tv Maria Cristina Ţilică.
Până la 32 de ani, Andy Hertz, originar din Săvârşin, a avut profilul tinerilor români care şi-au dorit să-şi facă un viitor mai bun peste graniţele ţării. A lucrat mai bine de șase ani în capitala Angliei, unde se bucura de tot confortul şi beneficiile oferite de unul dintre cele mai mari oraşe ale lumii. Nu-i lipsea nimic în Marea Britanie și, în același timp, îi lipsea totul.
S-a întors în România în 2016, de dor. Gardul era rupt atunci, dar țara se vedea frumoasă pentru el, iar asta nu s-a schimbat nici astăzi. Andy Hertz a dat regatul din Marea Britanie pentru a crea un sat online, un sat în care oamenii să se găsească și să descopere că nu sunt singuri. A dat totul pentru a urni munții din loc. Şi a reuşit, printr-un demers online, să convingă peste 350 de mii de români să-l urmeze.
Tică Darie s-a mutat din Copenhaga în inima Munților Apuseni pentru a salva Roșia Montană. În anul 2012, suceveanul Tică Darie, pe atunci student în Danemarca, parcurgea pentru prima dată distanța dintre Copenhaga și Roșia Montană pe două roți, ţinând conferinţe în 10 capitale din Europa, pentru a face cât mai cunoscută problema de acolo. Mai bine zis, peste 2000 de km străbătuți pentru o cauză în care credea și în care crede cu tărie și acum: salvarea Roșiei Montane.
Lupta sa pentru salvarea celei mai vechi localități miniere din România continuă și astăzi. A renunțat la studiile pe care le urma în Danemarca pentru a porni o întreprindere socială în Apuseni, la Roșia Montană. De zece ani, a deschis o afacere locală pe care a denumit-o „Made in Roșia Montană”. De atunci și până acum, mai multe femei din comună croșetează șosete și alte produse din lână pe care Tică le vinde online în toată lumea.
Înainte de a-și părăsi țara, Corina Popa îşi ducea traiul încercând zilnic să învingă obstacolele și apoi să triumfe prin studiu. Pentru prima dată departe de România, dincolo de proiecte de cercetare și discuții științifice, Corina a învățat de la un profesor spaniol două lucruri pe care nu le-a găsit în niciun manual: curajul de a-și construi singură un loc care să o reprezinte și puterea de a o lua de la capăt pentru un vis.
S-a întors, aşadar, în România și, după o perioadă în care a muncit ca voluntar pentru diverse asociații și fundații, a reușit să lucreze în cadrul unor instituții de prestigiu din România. Dar și să pună bazele unui proiect ce avea să schimbe atât viața ei, cât și pe cea a oamenilor din echipa pe care o coordonează, intitulat „Școala de gramatică”. În doar un an și jumătate de existență, Școala de gramatică a reunit o comunitatea online de 85.000 de oameni.
Profesoara Corina Popa a organizat zeci de cursuri de exprimare corectă și dezvoltare prin limbaj pentru mii de români. A format un grup de studiu pentru a găsi noi metode de învățare a gramaticii, iar acum are trei proiecte de cercetare în desfășurare: la Atlanta, Statele Unite, în Polonia și la Asociația spaniolă de lingvistică cognitivă din Madrid, Spania. Metodele sale au ajuns deja în trei școli românești din Europa și au un impact din ce în ce mai mare atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor români din țară și din diaspora.
Românii găsesc acum, în ţară, alte condiții decât cele din cauza cărora au plecat, opțiunile sunt mai largi și au motive să rămână aici. Este și cazul medicului neurochirurg Horațiu Ioani, unul dintre puținii doctori români acceptați în Colegiul Regal Britanic. Acesta a decis să se întoarcă acasă, în România, pentru a salva vieți și a urma proceduri de lucru în echipă, așa cum a învățat peste hotare.
Plecase din România în Marea Britanie pentru trei săptămâni și a rămas şapte ani, pentru a se specializa în neurochirurgie și telemedicină. Sistemul medical din Anglia se bazează de mai bine de 15 ani pe telemedicină, iar doctorul Horațiu Ioani crede că și România este pe drumul cel bun din acest punct de vedere.
Institutul Național de Statistică spune că peste 50.000 de români s-au întors acasă în 2023, cel mai mare număr din ultimii 30 de ani! Şi totuşi, nu se cunosc date exacte despre ei: nici câţi sunt, nici cine sunt, nici ce fac. „Unii și-au deschis afaceri și au oferit locuri de muncă, alții au devenit mentori pentru proiecte europene. Statul român nu are astfel de statistici, deşi această resursă și competență umană „repatriată” ar trebui să-i intereseze în mod prioritar pe cei care ne conduc. De ce? Pentru că, de cele mai multe ori, se întorc cu un bagaj mare de cunoştinţe, experienţe, relaţii şi proceduri. Se întorc cu o forță dobândită în condiţii grele, asimilând curajul de a face ceva pe cont propriu, fără a avea nevoie de ajutorul nimănui. Vin cu aerul proaspăt al celor care au luat viaţa în piept, au reuşit într-un mediu competitiv şi, totuşi, au ales să revină acasă, în România”, explică producătorul tv Maria Cristina Ţilică, invitându-ne să aflăm poveştile unora dintre ei miercuri, pe 8 ianuarie, de la ora 21.00, când TVR 1 şi TVR Internaţional difuzează documentarul „Întoarcerea acasă”.
Realizator și producător: Maria Cristina Țilică
Director de imagine: Claudiu Petringenaru