loader
Foto

Despre empatie şi depășirea propriilor limite, vineri, la „Omul anului”

Lena Dermengiu, interpret autorizat în limba semnelor române şi compozitorul Mihai Toma au fost invitaţii Mădălinei Dobrovolschi și ai lui Bogdan Muzgoci. Încă doi supereroi am cunoscut în ediţia a noua „Omul anului”, pe 22 noiembrie, de la ora 18.15, la TVR 1.

 

Fiecare ediție a campaniei „Omul anului” de la TVR 1 este o călătorie fascinantă și emoționantă în inimile celor care, prin acțiunile lor, reușesc să inspire și să schimbe lumea în bine. O lume plină de magie și de inspirație, cu povești frumoase şi modelele care ne fac cinste. Vineri, 22 noiembrie, de la ora 18.15, Mădălina Dobrovolschi și Bogdan Muzgoci ne-au invitat la o nouă ediție a emisiunii „Omul anului”, campania de suflet în care descoperim puterea faptelor bune ale oamenilor-lumină care și-au făcut o misiune de viață din a crea rețeaua de bine ce înconjoară România. Am vorbit despre empatie, despre depășirea propriilor limite și despre puterea de a face bine, dedicându-ne faptelor bune.

Prima invitată a ediţiei de vineri a fost Lena Dermengiu, unul dintre cei mai cunoscuți CODA, un deschizător de drumuri, în adevăratul sens al cuvântului, pentru toți cei care trăiesc într-o lume a tăcerii. Lena este unul dintre puținii jurnaliști care sunt și interpreți în limba semnelor române. A fost, de-a lungul timpului, lector universitar la Universitatea din București, profesor la Institutul francez, profesor asistent Universitatea „Ovidius” din Constanța, iar de 8 ani este interpret autorizat în limba semnelor române. Alături de colegii de la „Teleșcoala”, predă lecții LSR pentru hipoacuzici. Pentru prima dată în istoria televiziunii, TVR oferă cursuri de limba semnelor române, recunoscută din 2020 ca limba maternă, oficială a persoanelor cu deficiențe de auz. Este un curs practic, un ghid de conversație: „Mulți dintre noi am simțit lipsa de instrumente lingvistice în situații comune și, dacă o persoană surdă nu poate învăța să audă, noi avem șansa să învățăm să vorbim cu mâinile”, spune Lena Dermengiu. În premieră, Lena Dermengiu și Monica Cătuțoiu au făcut echipă bună reproducând dialogurile de pe scenă în limba semnelor române la Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului 2024.

(w882) Lena Derme

Al doilea invitat a fost Mihai Toma, compozitor apreciat peste mări și țări, producător muzical, regizor, actor, îndrăgostit iremediabil de România și de tot ceea ce ea reprezintă! În căutarea inspirației, cutreieră România în lung și-n lat, pentru a-i descoperi frumusețea. Mihai Toma surprinde publicul prin îmbinarea sunetelor instrumentelor folclorice românești cu efecte interesante, produse de sintetizatoare. De altfel, este singurul compozitor român de muzică electronică participant, cu o compoziție proprie, la Festivalul George Enescu. Mai mult de atât, Mihai Toma a compus genericul seriei documentare create de britanicul Charlie Ottley în România și este cel care ne bucură sufletele cu melodiile sale pe care DJ Ravin le-a inclus în compilațiile „Buddha Bar”.

(w882) Mihai Toma

Şi în cea de-a noua ediție a sezonului doi al campaniei „Omul anului” 2024 au fost puse în valoare poveștile unor supereroi care se dedică unor proiecte fără seamăn: fie că documentează fața nevăzută a unor obiceiuri ancestrale, fie că dezvăluie universuri nebănuite celor care trăiesc în lumea tăcerii, aceştia ni se dezvăluie într-o lumină ce le pune în valoare adevărata cale pe care pășesc cu bucurie și cu speranță.

Am aflat, aşadar, din primul reportaj al acestei ediții, povestea lui Ovidiu Bob - „Vloggerul ultimilor ciobani”. Inginer de profesie, Ovidiu şi-a focalizat atenţia, de ani buni, pe documentarea păstoritului, repovestind parcă scene din Balada Miorița. El face adevărate filme documentare despre viața deloc ușoară a ciobanilor noștri, o lume despre care nu se mai vorbește prea des, dar care încă trăiește după reguli clare și stricte, păstrează tradiții și are bucuria traiului simplu, în comuniune cu natura. Reportajele lui Ovidiu Bob sunt adevărate filme documentare și prezintă frânturi din viața păstorilor care găsesc încă puterea de a rezista vicisitudinilor.

Cel de-al doilea reportaj al ediției cu numărul nouă a prezentat-o pe Filomela Salahoru, o femeie puternică, dedicată nu doar meseriei sale, ci și elevilor săi. O profesoară atipică, un om care a reușit să rupă bariere și mentalități. Le-a dat elevilor săi speranță și încredere că pot răzbate în viață și nu sunt putini cei care au reușit să-și descopere calități pe care nu știau că le au într-o lume a tăcerii.

(w882) Omul anulu

Urmăriți pagina dedicată campaniei „Omul anului 2024” și votați favoritul vostru, construind, alături de Televiziunea Română, rețeaua faptelor bune pentru o Românie mai frumoasă și mai bună!

(w882) Omul anulu

***

După ce, în primăvară, am aflat 20 de poveşti incredibile şi i-am cunoscut pe protagoniştii acestora, alți 20 de eroi vor fi prezentați în sezonul de toamnă al campaniei „Omul anului”. Din septembrie, în fiecare vineri, de la ora 18.15, Mădălina Dobrovolschi şi Bogdan Muzgoci ne prezintă noi portrete ale campaniei: oameni-poveste și întâmplări impresionante, oameni care inspiră și care devin adevărate modele pentru comunitățile lor. Telespectatorii pot vota protagoniştii fiecărei ediţii timp de o săptămână, până la următoarea ediţie şi, în acelaşi timp, pot transmite propuneri pentru a fi înscrise în cursa pentru „Omul anului”.

Lansată în 2023, campania „Omul anului” a fost primită cu bucurie de telespectatorii TVR. Oameni obişnuiţi, mulţi dintre ei necunoscuţi publicului larg, au avut ocazia să fie apreciaţi de o ţară întreagă pentru fapte deosebite, pentru realizări personale de excepţie, pentru felul în care au reacţionat într-o situaţie limită, pentru modelul pe care îl oferă comunităţii lor.

foto: capturi emisie „Omul anului”

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1