loader

Best of „Politică şi delicateţuri”: Dinescu şi Baniciu, la înfăşurat clătite

Ce au făcut doi artiști când s-au întâlnit pe malul Dunării ? Au întors clătite! Mircea Dinescu şi  Mircea Baniciu au stat de vorbă la „Politică şi delicateţuri”, iar ediția Best of poate fi revăzută pe 13 septembrie, de la ora 14:30, la TVR 1 și pe TVR+.

 

Mircea Dinescu
Politică şi delicateţuri

„Sunt prieten cu el de când l-am auzit prima dată cântând, acum 45 de ani”, ne-a spus Mircea Dinescu  în 2017, când îl aştepta, la Cetate, cu masa plină de bunătăţi, pe Mircea Baniciu.

(w882) Baniciu si

Inventator al unor ghiduşenii culinare, Dinescu i-a pregătit oaspetelui său nişte clătite neobişnuite, în compoziţia cărora a adăugat fasole bătută şi măcriş. Dar tizul său nu s-a lăsat mai prejos. După ce a mărturisit că este specialist în clătite, Mircea Baniciu a intervenit în reţetă şi, spre îngrijorarea poetului, a adaugat alte câteva ingrediente.

(w882) Dinescu si

Totuşi, lucrurile au ieşit bine, clătitele au fost puse pe grătar şi întoarse cu măiestrie, iar la final, umplute, cum altfel decât cu cârnăciori din carne de capră şi porc, brânză şi dulceaţă de ardei iuţi.

(w882) Clatite la

Aceste mistere ale bucătăriei au fost acompaniate de taraful lui Dan Micu, care cântă după cum îi dictează Dinescu, iar poetul a cântat alături de lăutari.

(w882) Baniciu si

Temperamentele lor diferite, Baniciu spunând despre gazda sa că e un personaj care fierbe tot timpul, în timp ce Dinescu afirmă că Baniciu emană linişte şi bunătate, au făcut ca întâlnirea de la Cetate să fie relaxantă şi plină de farmec. Şi, de parcă nu ar fi fost de ajuns, atmosfera plăcută din jurul mesei a fost completată de priveliştea oferită de Dunăre, calmă de această dată, şi de lumina superbă de dinaintea ploii, căci niciodată la Cetate o zi nu seamănă cu cealaltă.

**

Mircea Baniciu, un artist cu o carieră de succes în lumea muzicală românească, s-a născut pe 31 iulie 1949, la Timişoara. În 1971, debutează ca solist al trupei Phoenix, alături de care va cânta până în 1977, când patru dintre membrii formaţiei reuşesc să fugă din ţară. Baniciu îşi continuă cariera solo, primul său album fiind lansat în 1979, urmat de „Tristeţi provinciale”, „Ploaia”, „Secunda 1”, „Secunda 2”.

În 1990 urcă din nou pe scenă cu Phoenix, însă părăseşte grupul doi ani mai târziu, din cauza unor neînţelegeri cu Nicu Covaci. La sfârşitul anului 1992, alături de Florian Pittiş şi Mircea Vintilă înfiinţează trupa Pasărea Colibri şi lansează albumele „În căutarea cuibului pierdut”, „Ciripituri”, „Cântece de bivuac”, „Încă 2000 de ani”.

Anul 2002 înseamnă o nouă revenire în Phoenix, care durează până în 2007. Un an mai târziu, apare primul volum al colecţiei Best of Mircea Baniciu, intitulat „Eşarfa”, urmat de volumul 2 - „Best of vol.2”.

***

Din primăvara lui 2014, duminica este, pentru telespectatorii TVR, prilej de întâlnire cu emisiunile pline de savoare marca Mircea Dinescu. Săptămânal, poetul, pamfletarul şi masterchef-ul Dinescu realizează şi moderează Politică şi delicateţuri la TVR 1 şi online pe TVR+. Pasionat de arta culinară şi la curent cu dedesubturile jocurilor politice, Mircea Dinescu încearcă să scoată din banalitate ideea de bucătărie românească, asortând-o cu un vin bun şi cu muzică lăutărească veche. Alături de el se află, de fiecare dată, o personalitate din actualitatea românească, o vedetă, un politician, un artist, un filosof sau un medic celebru. Pentru doritori, masterchefi şi gurmanzi, toate reţetele prezentate de Mircea Dinescu se găsesc pe site-ul TVR, în secţiunea dedicată emisiunii, sub titlul „Reţetele lui Dinescu".

18:00 Exclusiv în România

* Prezintă Cristian Tabără

Pecica, povești de bun gust

Echipa Exclusiv în România explorează hotarul de Vest al României.

Cristi Tabără și Cristina Șoloc ajung foarte aproape de granița cu Ungaria, în județul Arad, mai exact în Pecica, un oraș în plină dezvoltare, cu povești și tradiții care merită prezentate.

Mai întâi aflăm povestea fântânii Momac, denumită astfel după numele unui primar de la 1897-fântână care funcționează în continuare și care, la vremea respectivă, deținea un record ieșit din comun: un foraj adânc de 341 m și un debit de 33 de litri/ minut. O lucrare spectaculoasă atât în trecut, cât și în prezent, o adevărată operă de artă și un punct de socializare pentru localnici Oamenii vin să ia apă de aici și mai schimbă impresii. Apoi, aproape de fântână, mergem să vedem și stejarul regelui Mihai-un copac care a fost plantat de directorul școlii maghiare, la vremea respectivă, în cinstea nașterii moștenitorului tronului României-Mihai întâi. Copacul are o poveste interesantă: a fost protejat de a lungul timpului, pentru că la un moment dat, când s-a sistematizat centrul vechi, comuniștii au vrut să taie toți copacii din zonă, iar localnicii au făcut un fel de zid viu ca să-l protejeze, evident iritând autoritățile comuniste.

Unul dintre locurile de neratat din Pecica este Centrul de Vizitare, care este și primul muzeu digital permanent din țară, aflat într-o clădire avangardistă, unică în România, inspirată după opera „Miracolul” de Brâncuși. Este locul perfect pentru a afla despre istoria și tradițiile comunității, într-un mod amuzant și modern, Centrul fiind echipat cu ecrane touchscreen, proiectoare 3D, o bicicletă interactivă, care utilizează energia creată prin pedalare, pentru derularea pe ecran a inregistrărilor traseelor de bicicleetă sau aeriene din Lunca Mureșului, precum și un cuptor autentic, funcțional, din cărămidă arsă. Afară sunt amplasate mese și scaune, iar umbra clădirii dă ora exactă, prin proiectarea pe ceasul solar amenajat în jur.

De asemenea, dacă tot ne aflăm în Pecica, evident că nu putem uita de faimoasa Pită de Pecica-specialitate locală, care are un brand protejat la nivelul Uniunii Europene, așa că intrăm într-o fabrică unde această pâine tradițională este preparată după o rețetă transmisă din generație în generație și este cu adevărat o reprezentare culinară a locului, a comunității. Așa că dacă ajungeți aici să nu cumva să nu gustați din această emblemă a orașului Pecica.

Și vă mai recomandăm ceva, pe lângă faimoasa Pită de Pecica: un soi de bucătărie, de hotar sau chiar transfrontalieră (sunt doar vreo 5 km, în linie dreaptă până în Ungaria), ca să vedeți ce înseamnă, de exemplu, o tocăniță de vită făcută româno-ungurește, la taverna orașului, pentru că există un specific al bucătăriei de aici, care chiar merită descoperit.

Apoi, aproape de Pecica, la Bezdin, vizităm o mănăstire sârbească, de la 1690. În tot Banatul, sârbii au avut și au în continuare reprezentarea lor bisericească, iar la mănăstirea de la Bezdin, care se reconstruiește acum, există și o mini comunitate de călugări ortodocși sârbi, veniți din Serbia, ca să contribuie la ortodoxia sârbească locală.

Producător Marin Găbudean

Realizator Cristian Tabara

Jurnalist Cristina Madgearu

19:00 Telejurnal

*Ştiri* Sport* Meteo. Prezintă Alina Stancu

Producător Diana Anghel / Dorin Munteanu

Transmisiune directă

 
Educația om-animale-mediu (One Health) salvează vieți – de la copii și animale, la sănătatea comunității

Sâmbătă de sâmbătă, în cadrul rubricii „Povestea din ochii lor”, în studioul emisiunii „Weekend Matinal", la TVR1, ne întâlnim cu invitați mari ...

Insolvența, sfârșitul unei afaceri sau șansa unui nou început?

În ultimii ani, tot mai multe companii s-au confruntat cu dificultăți financiare. Ce înseamnă, în realitate, insolvența? Este ea sinonimă cu ...

Lun(e)a de teatru la TVR 1: capodopere din Arhiva de Aur readuc pe micul ecran marile nume ale scenei românești

În fiecare luni, de la ora 20:00, pe parcursul lunilor iulie, august și septembrie, TVR 1 propune telespectatorilor o colecție de spectacole de ...

 

#tvr1