loader
Foto

Revoluţie sau lovitură de stat? Temă de discuţie în ediţia specială „Decembrie roşu”

La 35 de ani de la zilele în care românii şi-au strigat cu disperare libertatea, TVR 1 difuzează seria documentară „Decembrie roşu”, precum şi dezbateri pe această temă. Jurnaliştii TVR Cornel Mihalache şi Răzvan Butaru caută să facă lumină asupra evenimetelor din decembrie 1989, alături de invitaţii lor. O ediţie specială deschide seria pe 28 noiembrie, de la ora 21.00, la TVR 1.

 

După trei decenii şi jumătate, evenimentele sângeroase din decembrie 1989 rămân încă o rană deschisă pe trupul României democratice. Au murit atunci peste 1000 de oameni şi au fost răniţi peste 3000, dar nimeni n-a fost găsit responsabil pentru majoritatea covârşitoare a acestor victime, înregistrate după răsturnarea lui Ceauşescu. Pe 28 noiembrie, Televiziunea Română propune telespectatorilor săi o serie documentară ce urmăreşte să desluşească ce s-a întâmplat cu adevărat atunci, dacă ceea ce numim „Revoluţia din 1989” a fost, de fapt, revoluţie sau lovitură de stat. Cele patru întâlniri cu istoria recentă a României au loc joia, de la ora 21.00, la TVR 1.

(w882) DECEMBRIE

Ediţia specială „Decembrie roșu” prilejuiește întâlnirea unor jurnaliști speciali: Mihai Tatulici, Bogdan Ficeac și Răzvan Belciuganu, atenţi observatori ai evenimentelor din 1989, cu cei doi realizatori TVR, Răzvan Butaru și Cornel Mihalache, autorii serialului „1989 Decembrie roșu”. Cinci opinii, unele chiar diferite, despre momente ale lui decembrie 1989, se împletesc într-o poveste la 35 de ani distanță de evenimente.

(w882) DECEMBRIE

(w882) DECEMBRIE

(w882) Mihai Tatu

Dezbaterea de joi seră de la TVR 1 va fi urmată, în următoarele două seri de joi, de difuzarea celor patru episoade ale documentarului „Decembrie roşu”, iar pe 19 decembrie, o altă dezbatere pe aceeaşi temă încheie seria dedicată evenimentelor ce au schimbat soarta României acum 35 de ani.

(w882) Cornel Mih

(w882) Razvan But

(w882) DECEMBRIE

realizatori: Răzvan Butaru şi Cornel Mihalache

foto: „Decembrie roşu”, TVR

17:00 Festivalul Ioan Macrea

Partea I

Prezentator si producător Iuliana Tudor

(Reluare)

18:55 Teleenciclopedia

AUGUSTE RODIN (ep.4)

În 1891, la patru decenii după moartea lui Balzac, Émile Zola, președintele Societății Oamenilor de Litere, își convingea confrații să îl desemneze pe Auguste Rodin pentru edificarea unui monument dedicat ilustrului scriitor. Zola, maestrul naturalismului, îi aprecia stilul frust, diferit de academismul altor sculptori „oficiali”. Dezvelită abia după șapte ani, în cadrul Salonului din 1898, statuia a stârnit o furtună de controverse. Admiratorii au apreciat felul în care silueta surprindea fecunditatea plăsmuitorului sutelor de personaje din Comedia umană. Detractorii, în schimb, au contestat creația, numind-o, printre altele, „monstru obez”.

WILHELM CUCERITORUL (ep.4) premieră

La două luni după victoria de la Hastings, din 14 octombrie 1066, în ziua de Crăciun a aceluiași an, Wilhelm, duce de Normandia, este încoronat regele Angliei în splendida Westminster Abbey, din Londra. După invazie, noul monarh rupe legăturile istorice dintre anglo-saxoni și scandinavi, consolidându-le, în schimb, pe cele cu regatele vest-europene. În Anglia se naște o nouă civilizație. Wilhelm începe domnia abolind cutumele saxone autohtone, cam primitive, și le aplică pe cele normande. În plus, localnicilor li se impun disciplina și respectarea legilor. Curând se duce vorba că oricine poate călători cu punga plină de galbeni, fără teamă de tâlhari.

TĂRÂMURI ŞI LEGENDE. FOCUL (ep.5) premieră

Prin crearea legendelor, primele popoare hawaiiene și-au astâmpărat nevoia de a da un sens lumii înconjurătoare. Cu aceeași motivație, dar folosind tehnologii recente, vulcanologul Johanne Schmith încearcă să înțeleagă activitatea capriciosului Kilauea. Cămin al zeiței Pele, Kilauea (cel mai activ vulcan din lume) declanșează erupții explozive violente. În urma fiecăreia se depune un strat distinctiv de cenușă, care oferă cercetătorilor informații prețioase. Grosimea stratului de cenușă și dimensiunile particulelor sunt esenţiale pentru determinarea originii și amplorii erupției. Sperând să găsească indicii importante pentru siguranța publică, Dr Schmith „citește” ce a „făcut” vulcanul și convertește datele într-un scenariu actualizat.

INDIILE DE VEST (ep.6)

Din iulie până în ianuarie, pădurile de mangrove sunt luate în stăpânire de stârcii de cireadă.

Originari din Asia, Africa şi Europa, Bubulcus ibis au migrat natural în Americi acum mai bine de un secol și au prosperat. Arborii Rhyzophora mangle joacă rolul unor adevărate recife pentru numeroase păsări de coastă, printre care se numără şi fregatele de mare (Fregata magnificens).

Producator Oana Hasegan

 
De ce vrea Trump Groenlanda?

De ce vrea Trump Groenlanda?

publicat: vineri, 16 ianuarie 2026

Dragoș Mateescu, analist la Institutul Diplomatic Român, e invitatul lui Marian Voicu şi ne explică în detaliu de ce vizează preşedintele SUA ...

„Fețele dictatorului”, un documentar reflecție asupra puterii imaginii, la „Dosar România”

Imagine, retuș, propagandă. Cum a fabricat și demontat fotografia adevărul unei epoci. De la fotografiile oficiale de presă până la imaginile ...

TVR difuzează în premieră Gala Premiilor Academiei Europene de Film

Ceremonia de decernare a celor mai importante distincții ale cinematografiei europene de la Berlin va fi transmisă pe TVR1 în direct, sâmbătă, ...

 

#tvr1