Vineri, 23 noiembrie, la TVR 1, la “Români care au schimbat lumea” Maria Cristina Ţilică vă propune de la ora 23.00 documentarul despre Victor Babeş, iar de la 23.30, Cristina Magearu vă aduce documentarul despre Elisa Leonida Zamfirescu.
Victor Babeş, una dintre cele mai importante personalităţi ale lumii medicale, a fost primul autor al unui tratat de bacteorologie. Multe dintre tratamentele medicale şi biotehnologiile folosite în prezent sunt bazate pe cercetările sale. El şi-a pus ampreta în descoperirea penicilinei şi a înfiinţat prima şcoală românească de microbiologie. Vasta sa activitate ştiințifică s-a axat şi pe gasirea unor soluţii cu care se confruntă întreaga lume, nu numai România: tuberculoză, lepră, turbare sau difterie.
Declaraţii şi mărturii despre impactul activităţii ştiinţifice derulate de Victor Babeş asupra întregii lumi vor fi aduse, în acest documentar, de Mircea Leabu director ştiinţific al Institutului Victor Babeş din Bucureşti, de prof. dr. Octavian Buda, preşedintele Asociaţiei Europene pentru Istoria Medicinei şi de dr. Mihaela Gherghiceanu, Vicepreşedintele Consiliului Ştiinţific din cadrul Institutului Victor Babeş
Elisa Leonida Zamfirescu a fost prima femeie inginer chimist din lume. La 22 de ani, în 1909, Elisa Leonida a fost respinsă când a încercat să se înscrie la Şcoala de Podurişi Şosele din Bucureşti (Politehnica de astăzi). Motivul: în România acelei vremi, doar băieţii puteau deveni ingineri.
Dar Elisa nu era făcută pentru a renunţa. Se născuse într-o familie care a dat României adevărate modele de intelectuali la începutul secolului XX, în inginerie, în artă, în medicină, în învăţământ. Fratele ei, Gheorghe Leonida a fost sculptorul care a realizat capul statuii emblematice a lui Isus Hristos la Rio de Janeiro. Sora ei, Adela Leonida, unul dintre cei mai importanţi medici oftalmologi pe care i-a avut România, a devenit primul director al Spitalului de Ochi ,,Vatra Luminoasă” şi medic oficial al Curţii Regale. O operase cu success de cataractă pe Regina Maria, aplicând tehnici noi. Celelalte trei surori, Alexandrina, Maria şi Natalia nu erau cu nimic mai prejos: studiaseră Literele la Paris. Iar cel mai mic dintre fraţi, Paul, avea să devină general în armata română.
Poate cel mai cunoscut dintre fraţi a fost, însă, Dimitrie Leonida, un inginer genial, care a proiectat în mare măsură sistemul energetic al României.
Cu sprijinul lui Dimitrie, Elisa Leonida s-a îndreptat către Academia Regală Tehnică de la Berlin – Charlottenburg - unde a fost acceptată, în ciuda prejudecăţilor cu care fusese întâmpinată şi aici. În încercarea de a o respinge, profesorul Hoffman, decanul Facultății de Chimie şi Metalurgie a invocat principiul celor trei “K”, pentru care femeile ar fi fost dăruite: „Kirche, Kinder, Küche” („biserica, copiii, bucătăria ”). La absolvire, în 1912, acelaşi decan Hoffman a felicitat-o şi a caracterizat-o drept „cea mai silitoare dintre silitori”. Devenise prima femeie inginer chimist din lume.
Elisa a refuzat postul oferit la Berlin de cunoscuta firmă BASF şi s-a întors în România, unde s-a angajat la laboratorul Institutului Geologic din Bucureşti, înfiinţat de numai câțiva ani. Odată cu intrarea României în război, întreaga familie Leonida a plecat pe front. Elisa – ca infirmieră, în cadrul Crucii Roşii. Şi-a riscat viaţa printre bolnavii de tifos, a condus un spital de campanie, iar curajul ei i-a adus mai multe distincţii, printre care Medalia de Război a Republicii Franceze.
După război, Elisa Zamfirescu a devenit şefă a laboratoarelor Institutul Geologic, pe care a reuşit să le doteze cu cea mai modernă aparatură. A elaborat metode originale, a introdus tehnici noi la nivel mondial şi a facut studii importante pentru cunoaşterea bogăţiilor minerale ale României. În plus, a avertizat forurile internaţionale împotriva pericolului înarmării nucleare, printr-o scrisoare care a fost citită oficial la ONU.
S-a pensionat abia la vârsta de 75 de ani, după o viaţă în care îşi urmase chemarea, răsturnând multe dintre tiparele lumii în care s-a născut şi dăruind României tot ce îi stătuse în puteri.
