loader

„Povestea după poveste” a inventatoarei Polidinului

Împreună cu familia şi alte zeci de mii de evrei, Miriam şi Silvia au fost deportate din Bucovina de Nord în Transnistria. Destinul surorilor care au făcut descoperiri revoluţionare în medicina românească - pe 14 mai, ora 19.00, la „Poveste după poveste”, de la TVR 1 şi TVR+.

 

Poveste după poveste

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

În octombrie 1941, din ordinul mareşalului Antonescu, surorile Miriam şi Silvia au fost deportate împreună cu familia şi alte zeci de mii de evrei din Bucovina de Nord, în Transnistria. După 3 ani, s-au întors în România şi au participat la descoperiri revoluţionare în medicina românească: Sylvia Hoişie a fost cercetător şi a făcut parte din colectivul care a inventat Polidinul.

Sora ei, Miriam Korber a fost medic oncolog pediatru şi a alinat suferinţele a mii de copii. Reporterul Ileana Gaiţă a stat de vorbă cu ele şi a realizat un reportaj tulburător despre destinul tragic al celor două surori.

(w882)

„Dacă doamna doctor Hoişie este cea care a inventat Polidinul, doctoriţa Miriam Korber Bercovici a fost şefa secţiei de oncologie pediatrică de la Fundeni. Amândouă deapănă amintiri dintr-un trecut pe care multă vreme l-au dorit uitat şi pe care, poate, unii dintre noi l-am face pierdut, dacă nu ne-ar ajunge din urmă”, mărturiseşte Ileana Gaiţă, realizatoarea reportajului pe care TVR 1 îl difuzează duminică, 14 mai, de la ora 19.00.

Jurnalul care ar fi trebuit să fie un album de amintiri de dragoste s-a transformat în martorul mut al unor întâmplări dramatice, greu de povestit. Familia Korber a fost urcată într-un vagon de vite, în care se mai aflau alte 60-70 de persoane şi a fost trimisă către o destinaţie necunoscută.

(w882)

În lagărul de la Jurin au fost aduşi aproximativ 2000 de evrei din Bucovina. Au fost lăsaţi pradă frigului, foametei, mizeriei, bolilor şi liberului arbitru al oricui voia să le facă rău doar pentru că erau evrei. Fără condiţii minime de igienă, au fost imediat năpădiţi de păduchi.

(w882)

După trei ani de frig, foamete, umilinţă şi dezumanizare, în mai 1944, surorile Korber s-au întors în România şi au luat totul de la capăt. „Poate tocmai pentru că asistaseră la prea multă moarte, au făcut amândouă medicina şi au vrut să lase ceva în urma lor” (Ileana Gaiţă). Miriam Korber, devenită Bercovici prin căsătorie, a ajuns un medic oncolog renumit care a alinat suferinţele multor copii. Sylvia Hoişie s-a căsătorit tot cu un medic, militar şi are un băiat laureat al premiului Herder. Ea şi-a dedicat întreaga viaţă microbiologiei şi Institutului Cantacuzino de la Iaşi. După o perioadă în care se produceau 20 milioane de fiole de Polidin pe an, odată cu intrarea în UE, României i-au fost impuse condiţii noi de fabricare şi punere pe piaţă.

După mulţi ani de zile, Miriam a scos dintr-un sertar uitat al casei, dar şi al memoriei, Jurnalul pe care l-a ţinut în Ghetoul de la Jurin, şi l-a publicat. Pentru prima oară în germană, şi apoi în română. Pentru ca ororile trecutului să nu se mai repete, l-a dăruit Muzeului memorial al Hoclocaustului de la Washington, de unde a primit o scrisoare de mulţumire.

(w882)

(w882)

În studioul emisiunii Poveste după poveste, Irina Luca îi are invitaţi pe scriitorul Cătălin Mihuleac şi pe Anca Tudorancea, istoric, pentru o discuţie despre cum a fost posibil Holocaustul în România. Duminică, 14 mai, de la 19.00, la TVR 1 şi TVR+.

Producători: Irina Luca  şi Ileana Gaiţă

Televiziunea Română a produs mii de reportaje; unele cu subiecte puternice, altele cu urmări spectaculoase, premiate la festivaluri şi larg apreciate de telespectatori. După ce au fost difuzate, personajele s-au întors în anonimat, poveştile au fost înlocuite de altele, chiar felul de a face televiziune s-a schimbat. Ce s-a întâmplat cu protagoniştii? Care a fost deznodământul şi cum li s-a schimbat viaţa? Aflăm în cel de-al patrulea sezon Poveste după poveste, pe care jurnalista Irina Luca îl prezintă din 16 aprilie la TVR 1. Emisiunea Poveste după poveste este în fiecare duminică, de la ora 19.00, la TVR 1 şi online pe TVR+, iar în reluare, de la ora 24.00.

7:00 Universul credinţei

Prezintă Andrei Victor Dochia

“Catholica”-Reuniunea Conclavului de la Vatican în vederea alegerii succesorului Papei Francisc în Scaunul Pontifical a fost cel mai important eveniment religios al acestei săptămâni;

-„Evenimentele săptămânii”-În perioada 30 aprilie-8 mai s-a desfășurat la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești-Vlașca pelerinajul la moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena. Cinstitele relicve au fost aduse de la Patriarhia Veneției în contextul Anului Centenar al Patriarhiei Române;

-În data de 28 aprilie, la Mănăstirea Sihăstria, a avut loc deshumarea moaștelor Sfinților Cuviosi Paisie Olaru și Cleopa Ilie, doi mari duhovnici ai românilor din secolul al XX-lea. Proclamarea generală a canonizării acestor sfinți cuvioși a avut loc pe 4 februarie 2025, cu prilejul aniversarii Centenarului Patriarhiei Romane;

-Sărbătoarea Sfintei Matrona la Schitul Darvari din București. Sfânta Matrona cea Oarbă a fost sărbătorită pentru prima dată la Schitul Darvari din București, după ce așezământul monahal a primit luna trecută un fragment din moaștele sale;

-Sărbătoarea Sfântului Efrem cel Noul la Mănăstirea Radu Vodă din București;

-„Cartea de duminică”-Sfânta Matrona de la Moscova;

-„Dialogurile diminetii”-Invitatul jurnalistului Răzvan Bucuroiu este cercetătorul Petre Guran, care ne vorbește despre marile cărți ale umanității;

-„Reportaj”-Mănăstirea Caraiman, situată la poalele impunatorului masiv Caraiman din Bușteni, este un loc de o frumusețe aparte. Lăcașul monahal atrage pelerini și turisti deopotrivă, indiferent de anotimp. Acest locaș monahal a fost vizitat de o echipă a emisiunii noastre înaintea hramului Învierii Domnului.

​Producător Andrei-Victor Dochia

8:00 Bucuria credinţei

Prezintă părintele Constantin Necula şi Andrei-Victor Dochia

Biserica Domnească Sfantul Nicolae, Curtea de Argeș

Unul dintre cele mai vechi si importante monumente istorice si religioase din Curtea de Arges este Biserica Domneasca "Sfantul Nicolae". Este primul monument de arhitectura religioasa de amploare din Tara Romaneasca. Locasul a fost ridicat la inceputul secolului al XIV-lea, pe timpul domnitorului Basarab I.

Edificiu de cult si gropnita domneasca, biserica era o constructie monumentala si indeplinea calitatile artistice si tehnice menite sa satisfaca dorinta de afirmare a lui Basarab I, cel care a desavarsit procesul de constituire a Tarii Romanesti ca stat feudal independent.

Invitatul emisiunii Bucuria credintei, parintele Constantin Necula, relateaza povestea acestui impresionant monument, dar si a descoperirii mormantului lui Radu I Basarab, singurul mormant de domn aflat neprofanat.

Invitat: preot profesor Constantin Necula

Producător Andrei-Victor Dochia

 
Slalomul printre proverbe şi greşeli gramaticale continuă la „Care pe care”

Ruxandra Gheorghe-Negrea ne propune noi confruntări lingvistice la „Care pe care”, sâmbătă şi duminică, 10-11 mai, de la ora 16.00, la TVR 1.

Cine moștenește averea după un deces?

Cine moștenește averea după un deces?

publicat: joi, 08 mai 2025

Cine are dreptul la moștenire și cum se împart bunurile comune? Ce este rezerva succesorală și care sunt moștenitorii rezervatari? Când începe ...

Echilibru între educație, tradiție și identitate în comunitatea romă din Ștefănești - Botoșani | VIDEO

În contextul eforturilor de integrare socială și promovare a egalității de șanse, educația joacă un rol fundamental în dezvoltarea copiilor ...

 

#tvr1