„Dosarul Tacu - 100 de ani după gratii” şi „Destine sub acoperire” sunt cele două producţii ce pot fi urmărite pe 13 decembrie, de la ora 22.00, la TVR 1, sub titlul generic După 25 de ani

Documentarele sunt disponibile online pe TVR+

Proiectul-document După 25 de ani continuă la TVR 1 cu două noi documentare, semnate de Maria Cristina Ţilică, două filme premiate la nivel naţional şi internaţional . Cele două producţii pot fi urmărite sâmbătă, 6 decembrie, de la ora 22.00, la TVR 1 şi online, pe TVR+.

„Dosarul Tacu - 100 de ani după gratii” este primul documentar difuzat sâmbătă, 13 decembrie, sub umbrela După 25 de ani. Filmul ce începe la TVR 1 şi online, pe TVR+, de la ora 22.00, este un portret al disidentului Alexandru Tacu, realizat de Maria Cristina Ţilică, film premiat la Festivalul Internaţional de Programe Audiovizuale de la Biarritz, Franţa.

După 1989, mulţi disidenti au pornit lupta în instanţă pentru a li se recunoaşte suferinţele, dar şi pentru a primi compensaţii băneşti. Cel mai cunoscut nume rămâne cel al lui Alexandru Tacu, semnatar al unei declaraţii difuzate la Radio România Liberă – „Scrisoare împotriva lui Ceauşescu”. Poet şi mare animator cultural în tinereţe, Alexandru Tacu este unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti din România şi, totodată, unul dintre foştii deţinuţi politici. De-a lungul timpului, familia sa a fost în permanenţă supravegheată, anchetată, hărţuită. Prima sa revoltă împotriva bolşevismului a fost pe 11 iunie 1947, când Alexandru Tacu, la nici 17 ani, împreună cu alţi şase colegi, au fost arestaţi pentru că au strigat „Trăiască Regele!” şi au cântat Imnul Regal pe care puterea impusă de la Moscova nu îl putea tolera.

Ieşeanul a petrecut perioada aprilie 1952 - februarie 1955 în închisoare, fiindcă a refuzat să depună jurământul militar sub drapel sovietic. A fost închis la Jilava, Rahova, Poarta Albă şi la Coasta Galeş. Ieşit de după gratii, el a reuşit cu greu să-şi întreţină soţia şi copiii, săpând fântâni pe Valea Trotuşului, culegând fructe de pădure, lucrând ocazional în construcţii sau ca vidanjor. Din 23 martie 1983, familia sa a fost urmărită pas cu pas de Securitate, iar Alexandru Tacu s-a declarat în repetate rânduri convins că decesul misterios al fiului său, Mălin, care a murit la doar 17 ani, după toate aparenţele otrăvit, este opera Securităţii, fiind urmarea eforturilor capului familiei de a obţine azil politic în SUA. Alexandru Tacu a primit daune de 100.000 de euro de la instanţele româneşti, după care a făcut plângere la CEDO. El a solicitat judecătorilor europeni daune morale de 3 milioane de euro.

Membrii familiei lui Alexandru Tacu din Iaşi au adunat 100 de ani petrecuţi după gratii, în închisorile comuniste. Abuzuri. Atrocităţi. Crime. Ani petrecuţi în temniţele Securităţii. Spulberarea elanurilor şi speranţelor. Acestea sunt doar câteva dintre nedreptăţile comise de „justiţia” comunistă asupra celor care au îndrăznit să privească dincolo de mocirla dictatorială şi să se împotrivească regimului comunist. Povestea lor o aflăm sâmbătă seară, la TVR 1 şi TVR+, din filmul  „Dosarul Tacu - 100 de ani după gratii”.

În continuare, tot sâmbătă, telespectatorii TVR 1 urmăresc „Destine sub acoperire”, un reportaj-achetă realizat de Maria Cristina Ţilică, premiat de Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România.

În timpul regimului comunist, milioane de persoane au fost urmărite de fosta Securitate şi sute de mii de persoane au colaborat cu Securitatea. Reportajul-anchetă prezintă cazuri de români care, după ce şi-au studiat dosarele întocmite de fosta Securitate, au aflat că au fost „turnaţi” de rude apropiate: soţie, fraţi, surori.

Doi fraţi, preoţi din Prahova – „turnat” şi „turnător” – nu-şi mai vorbesc după ce şi-au studiat dosarul la Securitate. Preotul paroh „turnat” de frate trăia modest şi slujea într-o mică biserică din Prahova, iar „turnătorul” preot paroh (profesor de religie) este o personă înstărită, cu editură proprie. Acesta mărturiseşte în faţa camerei cum dădea note informative la Securitate.

Un alt caz prezentat este cel al unui practicant de yoga, Doru Botez, căruia i s-a întocmit dosar de urmărire informativă (sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu, în 1982, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport a interzis yoga în România). Doru Botez a descoperit, când şi-a studiat dosarul de la CNSAS, faptul că a fost „turnat” la Securitate de către cel mai bun prieten, de soţie, fiind ulterior acuzat că şi-a omorât soţia cu lovituri de karate.

Cazurile prezentate, documentate de realizatoarea Maria Cristina Ţilică în 2005, sunt extrase din primele dosare ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Fostei Securităţi. La data când acest reportaj a fost transmis pentru prima oară la TVR 1 (2006), media tv din România înregistra o  premieră pentru un post de televiziune: pentru prima dată, un fost şef al Securităţii se autodenunţa în faţa camerei de luat vederi şi povestea cum punea microfoane în casa preotului Ţuţuianu din Neamţ, pentru că acesta refuzase să-i spioneze pe Emil Cioran şi pe Mircea Eliade în exil.

***

După 25 de ani este un proiect-document, realizat de Televiziunea Română în amintirea evenimentelor din decembrie ’89, dar şi a întregii perioade în care românii au fost reduşi la tăcere de dictatura comunistă. Din 22 noiembrie, în fiecare sâmbătă şi duminică, telespectatorii TVR 1 pot rememora, prin intermediul unei serii de documentare, perioada comunistă, momentul răbufnirii românilor din 1989 şi urmăresc, alături de jurnalişti şi personalităţi publice, evoluţia României de la momentul ieşirii de sub dictatura comunistă şi până în prezent. Documentarele sunt difuzate sâmbăta de la ora 22.00, respectiv duminica, de la orele 14.30 şi 22.00, putând fi vizionate şi online, pe TVR+.