Sâmbătă, 15 noiembrie, la împlinirea a 27 de ani de la revolta din Braşov, Televiziunea Română a difuzat documentarul realizat de Lucia Hossu Longin, pentru seria „Memorialul Durerii”.
UPDATE: Ediția este disponibilă online pe TVR+.
În dimineaţa zilei de 15 noiembrie 1987, muncitorii de la secţia 404 a fabricii de Autocamioane din Braşov au oprit lucrul declanşând una dintre cele mai importante mişcări de protest împotriva comunismului. „A fost primit ca o revelaţie”, spunea Monica Lovinescu despre aceste evenimente. Nemulţumirea angajaţilor uzinei „Steagul roşu” a pornit în ziua de 14 noiembrie, la primirea fluturaşilor de salariu, având trecută o reducere de 30%. Fără niciun răspuns din partea conducerii fabricii, muncitorii se coalizează, iar de la secţia 440, s-a ajuns la sute de angajaţi care au ieşit din fabrică, înaintând apoi înspre centrul Braşovului.
„Nu vreţi să lucraţi, faceţi grevă?”, îi întreba Securitatea pe răzvrătiţi, iar nemulţumirile le-au dus mai departe, ajungând în faţa Comitetului Judeţean al partidului, alături de alţi civili care li s-au alăturat pe drum. Dintr-o manifestare împotriva conducerii fabricii, aceasta s-a transformat într-un protest împotriva sărăciei şi a regimului comunist. Tablourile cu chipul lui Ceauşescu au fost distruse şi s-au dat foc însemnelor partidului în faţa Comitetului, într-o horă a muncitorilor.
Pentru actul lor de „libertate”, Securitatea a făcut peste 300 de arestări, cu 61 de muncitori deportaţi şi alţi 27 cu locurile de muncă schimbate. Anchetele, desfăşurate la Miliţia Braşovului şi apoi în Calea Rahovei din Bucureşti, au adus aminte de barbariile interogatoriilor anilor 50. În acelaşi timp, românii din ţară abia dacă reuşeau să afle informaţii despre revolta muncitorilor, iar în presa internaţională, Ceauşescu era acuzat de nerespectarea drepturilor omului. Doina Cornea, împreună cu fiul ei, au fost singurii din ţară care şi-au manifestat, în mod public, aderenţa faţă de mişcarea de la Braşov. Văzută ca pe începutul sfârşitului regimului, această manifestare a fost uitată, între timp, de puterea democrată de după 1989. Episodul devine un recurs la memorie adresat tuturor românilor.
Despre Memorialul Durerii
„Memorialul Durerii” este singurul proiect de televiziune care oferă una dintre cele mai complexe şi documentate imagini asupra regimului comunist din România. "Memorialul Durerii" a rămas în memoria colectivă a poporului român, iar după 20 de ani de la difuzarea primelor episoade, el este mai mult decât un brand al TVR, e un simbol al luptei pentru păstrarea vie a memoriei româneşti.
***
Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.
