Răzvan Petrişor ne-a invitat să vizităm un nou „un colţ de rai cu natură şi cai” duminică, 28 februarie. Dedicată naturii şi în special Munţilor Carpaţi, emisiunea a ajuns la episodul cu numărul şapte.
Ediția este disponibilă online pe TVR+.
„Cine nu are munţi bătrâni să-şi cumpere o enciclopedie cu ecosistemele unice în lume. Cine are Munţii Măcinului deţine cel mai captivant laborator în aer liber de biodiversitate. Cel care iubeşte cei mai scunzi, cei mai arizi, dar şi cei mai plini de viaţă munţi din România este Viorel Roşca. Şi rangerii săi, oamenii care ocrotesc colţul de Rai, în a cărui tinereţe nu era plămădită, încă, specia umană. Nici măcar temelia Carpaţilor. Asia şi Europa la un loc. Sinteză a stepei şi pădurilor balcanice, pe mai puţin de 70.000 de hectare. Cu 3.400 de specii de floră şi faună. 50% din fauna şi flora Romaniei, pe 0,05% din suprafaţa ţării. Ceva de inventariat, descoperit şi la care să te închini în fiecare zi. Icoane vii!” – aşa sună invitaţia lui Răzvan Petrişor pentru duminică, 28 februarie, de la vizita un nou „colţ de rai cu natură şi cai”. De la ora 15.30, vedem la TVR 1, TVR HD şi TVR+ episodul 7 al emisiunii Descălecaţi în Carpaţi.
Ce tulbură viaţa tihnită şi paradisiacă a lipiţanilor – iepe mamă şi mânji mai mici de 6 luni – de pe păşunea Hergheliei Sâmbăta de Jos? Duduitul roţilor de căruţă ar scutura până şi cireşele care se-ncumetă să concureze – vremelnic, ca orice fruct – semeţia veşnică a Făgăraşilor. Pâlcurile albe de zăpadă rezistă însă pentru totdeauna pe vecinul protector al hergheliei. Precum gena de patrimoniu naţional şi universal din sângele lipiţanilor crescuţi cu ştiinţa şi conştiinţa la Sâmbăta de Jos.
Cea mai importantă heghelie de Rasă Lipiţană din Europa. Unde, de două ori pe an, sunt ţinute probe de calificare, prin care este evaluat tineretul cabalin, iepe şi armăsari. Se aleg caii cu potenţial să ducă mai departe valorosul fond genetic al rasei. Tineretul dă probele după cel puţin 6 luni de antrenament. Până să ajungă în calificari, Tulipan cel tânăr şi-a petrecut adolescenţa la secţia din Beclean a Hergheliei Sâmbăta de Jos. La vârsta de 6 luni, mânjii masculi şi femelă sunt separaţi de iepele mamă.
Campania emisiunii, Trunchi şi suflet, ne învaţă că, atunci când este respectată, regenerată, îngrijită şi protejată, pădurea asigură şi alte resurse numai bune de valorificat, în afară de masa lemnoasă. Studiu de caz, în Munţii Bihorului: august, artist calendaristic de seamă, a pictat tufele montane cu bobițe mov-vânăt. Afinele aşteaptă să fie culese cu dinţii de fier ai periilor dese.
De la culegătorii instruiţi de personalul silvic supraveghetor, fructele de pădure ajung la Centrul de colectare şi prelucrare Beiuş, unitate de stat. În funcţie de condiţiile climatice, anual, Regia Naţională a Pădurilor valorifică 3.000 – 5.000 tone fructe de pădure, între care 400 - 500 de tone de ciuperci comestibile din flora spontană şi circa 650 tone de plante medicinale. 8O% din acestea ajunge la export. Respectul faţă de natură este primordial.
