Alte episoade ale seriei „ Memoria fără de sfârşit a românilor ”, precum şi patru filme realizate în 2014 sub umbrela După 25 de ani – „ Gavroche de România ”, „ Căsătoriţi la Revoluţie ”, „ Ceauşescu, ultimul meci ” şi „ Scânteia Adevărului ” - pe 21-23 decembrie.

S-a întâmplat în decembrie, 1989. Idealurile au răbufnit în inimile tinerilor cu atâta putere, încât au reuşit să mişte munţii din loc. Au ieşit în stradă, şi-au strigat libertatea, au luptat pentru viitor. Pentru noi. A fost „totul sau nimic”. Pentru mulţi, din păcate, a fost... nimic. În săptămâna în care suntem datori să ne amintim de cei care ne-au câştigat dreptul de a vorbi liber, TVR 1 continuă difuzarea proiectului-document După 25 de ani, realizat în anul 2014, dedicat evenimentelor din decembrie ’89. Documentarele realizate sub acest titlu pot fi văzute la TVR 1 după cum urmează: luni, 21 decembrie, de la orele 17.00, 17.30 şi 19.00, marţi, 22 decembrie, de la 16.45 şi 17.15, respectiv miercuri, 23 decembrie, de la 17.00, precum şi online, pe TVR+.

Mircea Dinescu este gazda seriei intitulate Memoria fără de sfârşit a românilor, care pune accent pe opiniile oamenilor obişnuiţi, ale urmaşilor celor dispăruţi în acele zile. Numele lui Mircea Dinescu este direct legat de Revoluţia Română din 1989, dar şi de ceea ce a însemnat mişcarea de dizidenţă din România. Seria documentară, produsă pentru TVR 1 de Bianca Sărăţeanu şi Mihaela Ivan, rememorează cele mai fierbinţi momente ale Revoluţiei de către cei care au determinat fuga soţilor Ceauşescu în urmă cu 25 de ani. Proiectul se doreşte a fi o privire detaşată asupra evenimentelor de atunci: aşteptări, dezamăgiri, speranţe, comparaţii atunci şi acum. Alte trei episoade al seriei documentare Memoria fără de sfârşit a românilor sunt difuzate la TVR 1 sub umbrela După 25 de ani, luni, 21 decembrie, de la orele 17.00 şi 17.30, respectiv marţi, 22 decembrie, de la 16.45.

***

Pe lângă seria Memoria fără de sfârşit a românilor, telespectatorii TVR 1 văd, în aceste zile, şi alte documentare realizate în cadrul proiectului După 25 de ani. Luni, de la ora 19.00, TVR 1 difuzează Gavroche de România, un film despre băiatul a cărui imagine – urcat pe tanc şi ţinând steagul găurit al României în mâini – a făcut înconjurul lumii.

În anul 1989, dictaturile comuniste din Europa de Est bazate pe teroare, duplicitate şi propagandă încep să se năruie una după alta. Efectul de domino care a măturat atunci regimurile estice în mai puţin de 11 luni avea în spate reforme propuse de Mihail Gorbaciov. România comunistă nu era deloc dornică să asculte de noile învăţături de la Moscova, deşi trecea prin una dintre cele mai grele perioade din istorie. Criza economică era dublată de teroarea represivă. Românii se luptau atunci cu foamea şi frigul. Pâinea era raţionalizată. Laptele, uleiul şi carnea – la fel.

În 1989, Florin Vieru avea doar 14 ani. Nu ştia ce-i aceea revoluţie, democraţie sau politică. Ştia însă ce e comunismul: trezitul la patru dimineaţa, pentru a prinde rând la coadă la pâine sau la carne, o dată pe lună şi frica demolărilor. Fotografia lui Florin Vieru, atunci un puşti de 14 ani, cu steagul României găurit, înfăşurat în jurul corpului, a făcut înconjurul lumii. Ziariştii francezi au publicat  memorabila fotografie pe coperta revistei „Paris Match” şi i-au spus „Gavroche”, după numele eroului lui Victor Hugo. În scurtă vreme, Florin Vieru sau „Gavroche de România” a fost considerat simbolul Revoluţiei române din 1989, iar poza cu el îmbrăcat în tricolor a ajuns în toate colţurile lumii. Ce s-a întâmplat cu el în sfertul de veac trecut de la Revoluţie aflăm din documentarul realizat de Maria Cristina Ţilică şi difuzat pe 21 decembrie, la TVR 1 şi online, pe TVR+.

***

În continuare, tot luni, vedem la TVR 1 Căsătoriţi la Revoluţie, povestea unui cuplu care îşi aniversa nunta de argint la sfârşitul lui decembrie 2014. Pentru mulţi dintre cei care au împlinit anul trecut 25 de ani, evenimentele din ‘89 sunt doar o pagină de istorie peste care s-a aşternut inevitabil praful amintirilor. Există însă oameni pentru care Revoluţia se va scrie întotdeauna cu „R”mare şi va rămâne momentul de la care a început totul.

În decembrie 1989, Felicia şi Constantin Stan s-au căsătorit sub gloanţe, după ce, timp de 7 zile, au apărat Muzeul de Artă. După o săptămână de foame, de frig, de frică şi nesomn, au hotărât să se căsătorească acolo, la muzeu, iar naşi le-au fost un soldat şi o restauratoare. O nuntă despre care a vorbit presa din toată lumea.

După 25 de ani, mirii celei mai mediatizate nunţi din timpul Revoluţiei din 1989 erau din nou în faţa camerelor de luat vederi. Pe 21 decembrie, telespectatorii TVR 1 află cum a decurs viaţa lor de atunci şi ce fac ei în prezent. Şi tot în documentarul Căsătoriţi la Revoluţie, realizat de Maria Cristina Ţilică, protagoniştii au avut parte de o mare surpriză: după 25 de ani, în timpul filmărilor pentru TVR, cei doi şi-au revăzut naşul de cununie şi pe ofiţerul starii civile care le-a oficiat căsătoria! Reacţia lor – luni seară, la TVR 1 şi online, pe TVR+.

***

Marţi, de la 17.15, prof. univ. Lavinia Betea – în calitate de scenarist – şi realizatorul şi producătorul TVR Raluca Rogojină ne propun filmul Ceauşescu, ultimul meci. Producţia poate fi urmărită la TVR 1 şi online, pe TVR+.

În anul 1985, anul instalării lui Gorbaciov în frunea URSS, situaţia ţărilor din lagărul socialist european era cu adevărat îngrijorătoare. Confruntarea cunoscută sub numele de „război rece” ţinea de aproape patru decenii. Singur, Ceauşescu rămăsese ţintuit în propria-i viziune despre socialism. Chiar şi după ce terminase, cu eforturi de neimaginat pentru popor, plata datoriei externe, Ceauşescu i-a obligat pe români să strângă în continuare cureaua. Dar oamenii erau deja sugrumaţi de foame, frig, în lipsuri imense. Ce conta? Ceauşescu avea încă de demonstrat lumii întregi – şi în special lui Gorbaciov: el putea mai mult decât toţi! Şi n-avea nevoie de nimeni. Era suficient poporul care îl iubea, nu?!

Secretele vizitelor bilaterale Ceauşescu-Gorbaciov, ce-şi spuneau cei doi în spatele uşilor închise şi ce anume a pus pecetea pe sfârşitul regimului Ceauşescu aflăm de la martorii evenimentelor: generalul Constantin Olteanu - fost secretar al CC al PCR (1988-1989), Gheorghe Oprea - fost prim viceprim-ministru al Guvernului (1978-1989), Florea Dumitrescu - fost guvernator al Băncii Naţionale a României (1984-1989), Vasile Buga - interpret de limba rusă a lui Ceauşescu şi mulţi alţii care au trăit pe viu acele vremuri.

***

Ultimul documentar difuzat la TVR 1 sub umbrela După 25 de ani, în această săptămână poartă numele de Scânteia Adevărului. Filmul realizat de Carmen Kleibel, corespondent al Ştirilor TVR şi fost ziarist în Revoluţie, aduce în discuţie metamorfoza presei scrise, de la organul partidului, „Scânteia”, la „Adevărul”, trecând prin filtrul fierbinte al Revoluţiei din 1989. Presa scrisă a fost, în acei ani, pentru regimul comunist, un element esenţial în susţinerea propagandei. Cuvântul a creat şi a menţinut un sistem, cuvântul a contribuit însă şi la distrugerea lui. Sergiu Andon, Cristian Tudor Popescu, Vartan Arachelian, Ion Cristoiu, Mihai Coman, dar şi fostul premier Petre Roman fac o analiză lucidă a presei de dinainte de Revoluţie, din timpul Revoluţiei şi de după Revoluţie, dar şi a evenimentelor pe care le-au trăit „cu creionul la tâmplă”.

Nu este lăsat la o parte nici episodul debarcării lui Darie Novăceanu de la conducerea Adevărului şi primul mare scandal din presa românească. Un episod în care se vorbeşte şi despre limba de lemn, despre  apariţia primului yellow paper din România şi despre cât de slab scriau la ziar filologii de acum un sfert de veac – miercuri, 23 decembrie, de la 17.00, la TVR 1 şi pe TVR+.

***

Din 14 decembrie, de luni până miercuri, timp de două săptămâni, telespectatorii TVR 1 pot rememora, prin intermediul unei serii de documentare, perioada comunistă, momentul răbufnirii românilor din 1989 şi urmăresc, alături de jurnalişti şi personalităţi publice, evoluţia României de la momentul ieşirii de sub dictatura comunistă şi până în prezent. Proiectul După 25 de ani îşi propune să capteze interesul tinerilor, care astfel pot înţelege mai bine contextul în care s-au desfăşurat evenimentele ce au dus la Revoluţia din decembrie 1989.

Documentarele pot fi urmărite şi pe TVR+, disponibil şi pe tabletă sau mobil. Aici puteţi descărca aplicaţiile TVR+ pentru IOS şi Android.