Duminică, 23 decembrie, de la ora 19.00, la TVR 1, urmăriţi primul episod din seria Unirile Românilor - Mihai Viteazul şi prima Unire a Românilor la 1600 - într-un proiect TVR şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
13 ianuarie 1601. Mihai Viteazul intră în Viena cu numai 30 de însoţitori şi 16 trăsuri. Nu mai are bani. Le-a dat drumul celor aproximativ o mie de oşteni cu care pornise în pribegia apuseană. Este găzduit la hanul Cerbul de Aur. Într-o odaie de drumeț simplu, își amintește că, într-un hrisov emis cu aproape un an în urmă, la 27 mai 1600, se intitula Voievod și domn al Țării Româneşti, al Ardealului și a toată Țara Moldovei. Și, pentru câteva luni, chiar a fost...
Istoricii, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Marius Diaconescu, Sergiu Iosipescu, Augustin Țărău, Sorin Iftimi, Manuela Cernat, critic şi istoric de film, Kazimierz Jurczak, istoric și filolog la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, răspund întrebărilor legitime pe care noi, în 2018, le adresăm trecutului: era pregătită societatea românească a vremurilor acelea să desăvârșească, în sens unificator, acţiunea politică şi militară a lui Mihai Viteazul?; erau dispuse Puterile Creştine din zonă să accepte, într-un spațiu în care interferau atâtea interese opuse, un stat românesc consolidat capabil să modifice, într-un mod imprevizibil, vechile raporturi de forţă?; de ce Mihai Viteazul a fost „descoperit” în postura de erou național de abia după două secole și jumătate, de către pașoptiști?; de ce regimul comunisto-ceaușist l-a folosit ca „personaj” de propagandă în filme, eludând de multe ori adevărul istoric?
Realizatorii seriei de documentare Unirile Românilor au filmat „memoria” locurilor unde ni s-a înfăptuit istoria: visul ambițios din Bănia Craiovei și înscăunarea de la București, încleștarea de la Călugăreni, atacurile anti-otomane peste Dunăre de la Vidin și Nicopole, izbânda de la Șelimbăr și triumful de la Alba Iulia, târguielile diplomaticești cu Puterile europene din acel timp la Istanbul, Viena, Praga și Cracovia, victoria de la Guruslău și sfârșitul tragic al unui destin pe Câmpia Turzii.
18 septembrie 1600. Mihai Viteazul, la Mirăslău, pierde Transilvania. La 6 octombrie, pierde Moldova. În 20 octombrie 1600, pierde Țara Românească. Încearcă să o recâștige, însă, la 25 noiembrie 1600, pierde bătălia de la Curtea de Argeş: boierii Buzeşti, care-i fuseseră alături tot timpul, îl părăsesc. 1600 se termină rău, cu exilul. Paradoxal, 1601 debutează cu dreptul la Viena. Habsburgii înțeleg că nu pot păstra Ardealul altfel decât susținându-l pe voievodul român. Îi dau 100.000 de taleri pentru o nouă oștire care să recucerească Transilvania. 3 august 1601, Guruslău: victorie! Dar izbânda stârnește monștrii conspirațiilor politice ale locului și ale timpului. La 9 august 1601, Mihai Viteazul este asasinat.
***
Coordonator proiect Cristina Leorenţ Producător şi realizator Radu Găină Scenariul/comentariul: Radu Găină, Gabriel Rusu Jurnalişti: Diana Gheorghiu, Ştefania Ţene Director de imagine Mihai Adrian Buzura Editor imagine Marius Șerban Voice Over: Constantin Lupescu, Damian Oancea
