Tema aceste ediții a emisiunii De la A la infinit a fost aleasă din motive evidente. Dar nu numai.
Un text de Smaranda Vornicu.
Desigur, îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al României, precum și pe toți apropiații noștri care îi poartă numele. Iar mâine este Ziua Națională a României. A patriei noastre.
Patrie. Un cuvânt pe care nu îl folosim atât de des și pe atât de respectuos cât ar trebui - o simplă privire pe marile motoare de căutare ale internetului este suficientă în acest sens. Un cuvânt uzat și abuzat, din păcate, în versuri uneori sforăitoare, în discursuri festive, în argumentații înguste și ipocrite.
Patrie. Un cuvânt care înseamnă mai mult decât glie, loc de baștină ori pământ închis între granițe.
Înseamnă Muzeul de Pânze și Povești din satul Mândra și suveica vrăjită a Mamei Ruța, pe care Irina Luca le-a descoperit în Țara Făgărașului.
Înseamnă cântecele și culegerea migăloasă a lui Grigore Leșe.
Înseamnă mâinile care cos iile bătute în nestemate de semne vechi și înțelepte, pe care ni le deslușește Ioana Corduneanu. Dar și aplecarea noastră către frumos, aplecare pe care o vede o lume întreagă, așa cum ne arată Eda Marcus în reportajul său.
Înseamnă povestea lui Eftepir, crăiasă zăpezii, spusă de Iulia Gorneanu și puzderia de lume adunată de Andreea Tănăsescu în frumoasa comunitate La Blouse Roumaine.
Patrie. Un cuvânt pe care l-am adus cu noi peste timp, din timpurile în care Sfântul Andrei împărțea credința apostolica la Pontul Euxin, un timp pe care ni-l deslușește academicianul Răzvan Theodorescu.
Un cuvânt care ne strânge dorurile și zbaterea și speranța, precum cântecele Emiliei Dorobanțu.
Patrie. Un cuvânt pentru care merită să te strădui, să te depășești. Să fii mai bun, cel mai bun. Așa cum stă martor campionul și omul Cristian Gațu.
Un cuvânt în jurul căruia ne strângem la momente de tristețe și de bucurie, ca în jurul unui foc imens, pentru a ne încălzi sufletele, pentru a ne descreți frunțile, pentru a prinde puteri. Cu o cană de vin bun, cu bucate românești și cu o tresărire melancolică a a arcusului pe strunele viorii.
Patria adună toate acele lucruri, dumnezeiești ori omenești, vechi ori noi, bune ori mai puțin bune, care ne alcătuiesc ca români. Despre aceste lucruri, în ediția emisiunii De la A la infinit din 30 noiembrie.
