Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Germana... la 1
Germana... la 1
Pe parcursul unei ore, echipa Secţiei germane vă invită în faţa micilor ecrane, pe TVR1, pentru a vă familiariza cu viaţa de zi cu zi a germanilor din România. Dar cine sunt aceştia?

De sași a auzit mai toată lumea. Sunt primii veniţi, acum peste 800 de ani, și trăiesc în sudul Transilvaniei, în Ţara Bârsei ori în zona Bistriţei. Zonele locuite de ei sunt pe cale să devină una din principalele atracţii turistice ale României, mai ales datorită cetăţilor şi bisericilor fortificate pe care le-au clădit aici.

Apoi sunt şvabii, cei bănăţeni şi cei sătmăreni, colonizaţi de-a lungul sec. al XVIII-lea în Câmpia Bănăţeană, respectiv în jurul oraşului Carei. În marea lor majoritate catolici - spre deosebire de saşii luterani - au contribuit decisiv la repopularea unor zone pustiite de ocupaţia turcească şi de războaie.Tot în sec. al XVIII-lea s-au refugiat în Transilvania şi protestanţi austrieci, alungaţi din patria lor din motive religioase. Sunt cunoscuţi sub numele de landleri şi trăiesc şi astăzi alături de saşi, români şi rromi la Cristian (jud. Sibiu), Apoldu de Sus şi în cartiertul sibianTurnişor.

Ţipţerii provin dintr-o zonă locuită de germani catolici de pe teritoriul actual al Slovaciei. Au fost aduşi în Maramureş la sfârşitul sec. al XVIII-lea. La început erau mai ales țapinari și mineri, astăzi ei constituite cam 6 % din populația orașului Vișeu de Sus. În aceeaşi perioadă, după alipirea la Imperiul Habsburgic, Bucovina a fost colonizată cu germani de pe tot întinsul Monarhiei Dunărene. Țărani și târgoveți, meșteșugari și funcționari, au venit să trăiască într-o regiune deosebit de pestriță din punct de vedere etnic.

Germanii din zona montană a Banatului au venit la sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea din Stiria,  Carintia, Boemia, Salzkammergut, Tirol ori Pădurea Bavareză. Au adus cu ei propriile lor dialecte, de aceea, la Reșița se spune Sieb’n Sproch’n red er, und alli Deitsch, adică șapte limbi vorbește, și toate-s nemțește.

Nu trebuie să-i uităm nici pe germanii dobrogeni, veniţi de pe întinsul Rusiei şi stabiliți în anii 1840 la Cobadin, Tariverde, Colelia, Malcoci, Caramurat (azi, Mihail Kogălinceanu) ori Mangea-Punar (azi, Costinești), imortalizați de scriitorul sas Adolf Meschendörfer în romanul ”Fântâna Bivolului”. În sfârșit, în toate orașele mai importante din Muntenia și Moldova, există mici comunități germane, care, de-a lungul timpului, și-au adus aportul la dezvoltarea economică și culturală a Vechiului Regat.

Pe toți aceștia îi veți regăsi în emisiunile noastre, și îi veți putea cunoaște mai îndeaproape. Luni, de la ora 13.00.